Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova face demersuri să obţină personalitate juridică

Documentele pentru obţinerea personalităţii juridice au fost deja înaintate la Secretariatul General al Guvernului de către Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

În anul 2013, Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova au constituit Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova (CALRRM), iar colaborarea între cele două entităţi a fost extrem de bună, materializată printr-o serie lungă de înfrăţiri între localităţi din cele două ţări surori, scrie Adevărul.ro.

CALRRM este o entitate fără personalitate juridică, iar mai nou Asociaţia Comunelor din România a demarat procedurile pentru a obţine personalitatea juridică a Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova. Documentele pentru oficializarea juridică a Consiliului sunt deja depuse la Secretariatul General al Guvernului, conform procedurilor.

„Este dorinţa comună a ACOR şi a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova de a întări legăturile dintre noi, pentru că am reuşit deja peste 100 de înfrăţiri între localităţi din România şi Republica Moldova. O a doua componentă ar fi sprijinul pe care asociaţia noastră să îl dea pentru recunoaştere la nivelul Uniunii Europene şi să devenim membru afiliat. O a treia componentă este un transfer de cunoştinţe de bune practici dintre România şi Republica Moldova, pentru că din acest punct de vedere România este avansată în derularea de proiecte. Nu în ultimul rând, mai vizăm şi o componentă legată de implicarea activă pentru obţinerea de finanţare prin Granturile norvegiene. Avem în derulare un parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România, axat pe instruirea autorităţilor locale din România în domenii precum etică, transparenţă, incompatibilităţi şi conflict de interese. Am instruit 15 formatori care, la rândul lor, vor instrui 2.000 de reprezentanţi din 1.000 de comune şi 400 de municipii din România, plus cursuri cu autorităţi locale din Republica Moldova, a declarat pentru „Adevărul” Sergiu Ţâra, preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor din România. Sergiu Târa este, de asemenea, preşedintele Consiliului Naţional de Integritate.

Municipiul Bălţi, cea mai transparentă localitate din Republica Moldova

În echipa de formatori se află şi reprezentantul municipiului Bălţi, din Republica Moldova, localitate care a obţinut de patru ori la rând titlul de „Cea mai transparentă localitate din Republica Moldova”. Consiliul Autorităţilor Locale din România încearcă astfel să-i recompenseze pentru acest lucru pe primarul municipiului Bălţi, Renato Usatîi, şi pe alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Moldova.

Cooperarea dintre Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova durează din anul 2013, iar întâlnirile dintre cele două structuri au loc la fiecare doi ani, în România sau Republica Moldova. Anul acesta, lucrările Adunării generale a CALRRM se vor desfăşura la Sibiu.

#personalitate juridica #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.