Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova face demersuri să obţină personalitate juridică

Documentele pentru obţinerea personalităţii juridice au fost deja înaintate la Secretariatul General al Guvernului de către Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

În anul 2013, Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova au constituit Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova (CALRRM), iar colaborarea între cele două entităţi a fost extrem de bună, materializată printr-o serie lungă de înfrăţiri între localităţi din cele două ţări surori, scrie Adevărul.ro.

CALRRM este o entitate fără personalitate juridică, iar mai nou Asociaţia Comunelor din România a demarat procedurile pentru a obţine personalitatea juridică a Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova. Documentele pentru oficializarea juridică a Consiliului sunt deja depuse la Secretariatul General al Guvernului, conform procedurilor.

„Este dorinţa comună a ACOR şi a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova de a întări legăturile dintre noi, pentru că am reuşit deja peste 100 de înfrăţiri între localităţi din România şi Republica Moldova. O a doua componentă ar fi sprijinul pe care asociaţia noastră să îl dea pentru recunoaştere la nivelul Uniunii Europene şi să devenim membru afiliat. O a treia componentă este un transfer de cunoştinţe de bune practici dintre România şi Republica Moldova, pentru că din acest punct de vedere România este avansată în derularea de proiecte. Nu în ultimul rând, mai vizăm şi o componentă legată de implicarea activă pentru obţinerea de finanţare prin Granturile norvegiene. Avem în derulare un parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România, axat pe instruirea autorităţilor locale din România în domenii precum etică, transparenţă, incompatibilităţi şi conflict de interese. Am instruit 15 formatori care, la rândul lor, vor instrui 2.000 de reprezentanţi din 1.000 de comune şi 400 de municipii din România, plus cursuri cu autorităţi locale din Republica Moldova, a declarat pentru „Adevărul” Sergiu Ţâra, preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor din România. Sergiu Târa este, de asemenea, preşedintele Consiliului Naţional de Integritate.

Municipiul Bălţi, cea mai transparentă localitate din Republica Moldova

În echipa de formatori se află şi reprezentantul municipiului Bălţi, din Republica Moldova, localitate care a obţinut de patru ori la rând titlul de „Cea mai transparentă localitate din Republica Moldova”. Consiliul Autorităţilor Locale din România încearcă astfel să-i recompenseze pentru acest lucru pe primarul municipiului Bălţi, Renato Usatîi, şi pe alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Moldova.

Cooperarea dintre Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova durează din anul 2013, iar întâlnirile dintre cele două structuri au loc la fiecare doi ani, în România sau Republica Moldova. Anul acesta, lucrările Adunării generale a CALRRM se vor desfăşura la Sibiu.

#personalitate juridica #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.