Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova face demersuri să obţină personalitate juridică

Documentele pentru obţinerea personalităţii juridice au fost deja înaintate la Secretariatul General al Guvernului de către Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

În anul 2013, Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova au constituit Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova (CALRRM), iar colaborarea între cele două entităţi a fost extrem de bună, materializată printr-o serie lungă de înfrăţiri între localităţi din cele două ţări surori, scrie Adevărul.ro.

CALRRM este o entitate fără personalitate juridică, iar mai nou Asociaţia Comunelor din România a demarat procedurile pentru a obţine personalitatea juridică a Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova. Documentele pentru oficializarea juridică a Consiliului sunt deja depuse la Secretariatul General al Guvernului, conform procedurilor.

„Este dorinţa comună a ACOR şi a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova de a întări legăturile dintre noi, pentru că am reuşit deja peste 100 de înfrăţiri între localităţi din România şi Republica Moldova. O a doua componentă ar fi sprijinul pe care asociaţia noastră să îl dea pentru recunoaştere la nivelul Uniunii Europene şi să devenim membru afiliat. O a treia componentă este un transfer de cunoştinţe de bune practici dintre România şi Republica Moldova, pentru că din acest punct de vedere România este avansată în derularea de proiecte. Nu în ultimul rând, mai vizăm şi o componentă legată de implicarea activă pentru obţinerea de finanţare prin Granturile norvegiene. Avem în derulare un parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România, axat pe instruirea autorităţilor locale din România în domenii precum etică, transparenţă, incompatibilităţi şi conflict de interese. Am instruit 15 formatori care, la rândul lor, vor instrui 2.000 de reprezentanţi din 1.000 de comune şi 400 de municipii din România, plus cursuri cu autorităţi locale din Republica Moldova, a declarat pentru „Adevărul” Sergiu Ţâra, preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor din România. Sergiu Târa este, de asemenea, preşedintele Consiliului Naţional de Integritate.

Municipiul Bălţi, cea mai transparentă localitate din Republica Moldova

În echipa de formatori se află şi reprezentantul municipiului Bălţi, din Republica Moldova, localitate care a obţinut de patru ori la rând titlul de „Cea mai transparentă localitate din Republica Moldova”. Consiliul Autorităţilor Locale din România încearcă astfel să-i recompenseze pentru acest lucru pe primarul municipiului Bălţi, Renato Usatîi, şi pe alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Moldova.

Cooperarea dintre Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova durează din anul 2013, iar întâlnirile dintre cele două structuri au loc la fiecare doi ani, în România sau Republica Moldova. Anul acesta, lucrările Adunării generale a CALRRM se vor desfăşura la Sibiu.

#personalitate juridica #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.