Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova face demersuri să obţină personalitate juridică

Documentele pentru obţinerea personalităţii juridice au fost deja înaintate la Secretariatul General al Guvernului de către Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova.

În anul 2013, Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova au constituit Consiliul Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova (CALRRM), iar colaborarea între cele două entităţi a fost extrem de bună, materializată printr-o serie lungă de înfrăţiri între localităţi din cele două ţări surori, scrie Adevărul.ro.

CALRRM este o entitate fără personalitate juridică, iar mai nou Asociaţia Comunelor din România a demarat procedurile pentru a obţine personalitatea juridică a Consiliului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova. Documentele pentru oficializarea juridică a Consiliului sunt deja depuse la Secretariatul General al Guvernului, conform procedurilor.

„Este dorinţa comună a ACOR şi a Congresului Autorităţilor Locale din Moldova de a întări legăturile dintre noi, pentru că am reuşit deja peste 100 de înfrăţiri între localităţi din România şi Republica Moldova. O a doua componentă ar fi sprijinul pe care asociaţia noastră să îl dea pentru recunoaştere la nivelul Uniunii Europene şi să devenim membru afiliat. O a treia componentă este un transfer de cunoştinţe de bune practici dintre România şi Republica Moldova, pentru că din acest punct de vedere România este avansată în derularea de proiecte. Nu în ultimul rând, mai vizăm şi o componentă legată de implicarea activă pentru obţinerea de finanţare prin Granturile norvegiene. Avem în derulare un parteneriat cu Asociaţia Municipiilor din România, axat pe instruirea autorităţilor locale din România în domenii precum etică, transparenţă, incompatibilităţi şi conflict de interese. Am instruit 15 formatori care, la rândul lor, vor instrui 2.000 de reprezentanţi din 1.000 de comune şi 400 de municipii din România, plus cursuri cu autorităţi locale din Republica Moldova, a declarat pentru „Adevărul” Sergiu Ţâra, preşedintele executiv al Asociaţiei Comunelor din România. Sergiu Târa este, de asemenea, preşedintele Consiliului Naţional de Integritate.

Municipiul Bălţi, cea mai transparentă localitate din Republica Moldova

În echipa de formatori se află şi reprezentantul municipiului Bălţi, din Republica Moldova, localitate care a obţinut de patru ori la rând titlul de „Cea mai transparentă localitate din Republica Moldova”. Consiliul Autorităţilor Locale din România încearcă astfel să-i recompenseze pentru acest lucru pe primarul municipiului Bălţi, Renato Usatîi, şi pe alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale din Moldova.

Cooperarea dintre Asociaţia Comunelor din România şi Congresul Autorităţilor Locale din Moldova durează din anul 2013, iar întâlnirile dintre cele două structuri au loc la fiecare doi ani, în România sau Republica Moldova. Anul acesta, lucrările Adunării generale a CALRRM se vor desfăşura la Sibiu.

#personalitate juridica #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.