Consumul de energie scade pe malul drept al Nistrului, dar importurile din România asigură stabilitatea

Duminică, 12 ianuarie, consumul de energie electrică pe malul drept al râului Nistru este estimat a fi cu 10% mai mic decât în ziua precedentă, 11 ianuarie, însă comparabil cu un consum obișnuit pentru o zi de duminică.

Pentru a asigura necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, SA Energocom a rezervat capacitatea comercială necesară la granița cu România. Aceasta permite importul de electricitate atât pe baza contractelor bilaterale, cât și prin achiziții de pe bursă.

Capacitatea comercială disponibilă pentru Republica Moldova la granița cu România este de 315 MW în bandă (24 de ore din 24), dintr-un necesar total de 650-800 MW în sezonul rece. Din acest motiv, se organizează zilnic licitații suplimentare pentru rezervarea capacităților neutilizate la alte frontiere ale Ucrainei cu Uniunea Europeană.

Astfel, cererea totală de energie va fi acoperită dintr-o combinație de surse: energia produsă de centralele de termoficare locale, instalațiile de energie regenerabilă și importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.