Începând cu 1 ianuarie, Transnistria, regiunea separatistă controlată de Rusia din Republica Moldova, se confruntă cu o criză energetică fără precedent. După ce Ucraina a refuzat să prelungească acordul care permitea tranzitul gazelor rusești prin teritoriul său, cei aproximativ 300.000 de locuitori ai regiunii au rămas fără gaze naturale, încălzire și apă caldă, iar apa rece este furnizată intermitent, potrivit unei analize a publicației ucrainene Europena Pravda.
Toate companiile industriale din regiune au fost închise, iar întreruperile de energie electrică se extind constant, ajungând în prezent până la opt ore pe zi. Există riscul ca alimentarea cu energie să înceteze complet, deoarece singura centrală termică din regiune își epuizează stocurile de cărbune.
Escaladarea bruscă a crizei nu a generat un dialog între Tiraspol și Chișinău, deși situația dificilă ar trebui să determine autoritățile transnistrene să caute surse alternative de energie. Cu toate acestea, Tiraspol a respins oferta oficială a Chișinăului de a ajuta la procurarea gazelor, inclusiv promisiunea de a obține finanțare din partea Occidentului pentru o perioadă de tranziție.
În schimb, autoritățile transnistrene continuă să aștepte livrări gratuite de gaze din Rusia, în ciuda faptului că Gazprom nu a făcut nicio declarație pe acest subiect.
Potrivit autorităților de la Chișinău, Kremlinul își pregătește următoarea mișcare: un politician pro-rus din Republica Moldova ar putea merge la Moscova pentru a obține gaze de la Putin, prezentând acest lucru ca o reușită în contrast cu eșecurile președintelui pro-occidental Maia Sandu. Mesajul va fi că actualul guvern face ca moldovenii să plătească mai mult, doar pentru a nu colabora cu Rusia.
Acest scenariu este menit să influențeze alegerile parlamentare din 2025, având ca obiectiv înlocuirea actualului guvern pro-occidental al Moldovei cu unul pro-rus și blocarea integrării europene a țării pe termen lung.
Un astfel de deznodământ ar afecta nu doar Republica Moldova, ci și Ucraina. Deși oficial fiecare țară aderă individual la Uniunea Europeană, în realitate, multe state membre văd Moldova și Ucraina ca pe un „pachet comun” de extindere. Dacă Moldova se îndepărtează de calea europeană, sprijinul pentru aderarea Ucrainei ar putea slăbi semnificativ.
Criza actuală evidențiază lipsa unei strategii clare a Chișinăului pentru a o gestiona, dar Ucraina are resursele necesare pentru a contracara planurile Kremlinului.
Această criză energetică face parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a destabiliza Moldova și de a reduce sprijinul pentru Ucraina în contextul eforturilor lor de integrare în Uniunea Europeană. Cu alegerile parlamentare din 2025 pe orizont, jocul Kremlinului devine din ce în ce mai evident.
