Bani pentru Kremlin! Giganții americani plătesc taxe uriașe în Rusia, 1,2 miliarde de dolari

11 Ian. 2025, 18:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
11 Ian. 2025, 18:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Companiile americane care își continuă activitatea pe piața rusă au achitat peste 1 miliard de dolari în taxe către bugetul Rusiei în 2023. Potrivit publicației Newsweek, citând datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), suma totală a impozitelor pe profit plătite de aceste companii a fost de 1,2 miliarde de dolari.

În 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, valoarea taxelor plătite de companiile americane în Rusia a fost de 915,7 milioane de dolari, deși veniturile erau mai mari – 50 de miliarde de dolari, comparativ cu 30,5 miliarde de dolari în 2023. Astfel, în 2023, Statele Unite au devenit cel mai mare plătitor străin de taxe către bugetul Rusiei.

Printre cele mai mari companii americane care contribuie la bugetul Rusiei se numără:

Philip Morris – 220 milioane dolari,

PepsiCo – 135 milioane dolari,

Mars – 99 milioane dolari,

Procter & Gamble – 67 milioane dolari,

Mondelez – 62 milioane dolari,

Citigroup – 53 milioane dolari,

Cargill – 50 milioane dolari,

Johnson & Johnson – 42 milioane dolari,

Coca-Cola Hellenic – 34 milioane dolari,

Weatherford – 32 milioane dolari.

Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a criticat dur companiile care au decis să-și continue activitatea în Rusia. Într-o declarație pentru Newsweek, el a numit aceste acțiuni imorale:
„Este absolut rușinos că aceste companii americane au ales să rămână în Rusia, subvenționând războiul barbar al lui Putin în Ucraina. Sper că acționarii acestor companii vor reflecta asupra moralității acestui [sprijin indirect] pentru uciderea civililor. Nu este prea târziu să facă ceea ce trebuie.”

Pe locul doi în clasamentul contribuabililor străini se află companiile germane, care au plătit Rusiei 693 de milioane de dolari, urmate de cele austriece, cu contribuții de 579 de milioane de dolari.

Newsweek a menționat că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții stricte impuse de autoritățile ruse, inclusiv un „impozit de ieșire” de 15% și o reducere obligatorie de 50% la vânzarea activelor. Doar în perioada ianuarie-martie 2024, „impozitul de ieșire” a generat pentru Rusia 385 de milioane de dolari.

 

26 Oct. 2026, 18:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 18:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova vrea să-și consolideze legăturile energetice cu Ucraina prin construcția unui al doilea circuit al liniei electrice Bălți–Dnestrovsk, proiect care ar putea majora cu aproximativ 500 MW capacitatea de schimb de energie electrică dintre cele două țări. Subiectul a fost discutat la Kiev de premierul Vasile Tofan și omologul său ucrainean, Sergii Koretskyi.

Potrivit informațiilor prezentate după întrevedere, cei doi oficiali au abordat consolidarea interconexiunilor electrice, dar și extinderea cooperării în sectorul gazelor naturale. O prioritate o reprezintă accelerarea semnării unui memorandum de înțelegere între operatorii sistemelor de transport al energiei electrice, Moldelectrica și Ukrenergo.

Unul dintre proiectele discutate vizează pregătirea celui de-al doilea circuit al liniei Bălți–Dnestrovsk, care ar urma să suplimenteze infrastructura existentă și să ofere o capacitate mai mare pentru schimburile transfrontaliere de electricitate.

Conform estimărilor prezentate, noua conexiune ar putea adăuga aproximativ 500 MW la capacitatea de schimb dintre Republica Moldova și Ucraina. Aceasta nu înseamnă automat un import suplimentar permanent de 500 MW, ci posibilitatea tehnică de a transporta volume mai mari de energie, în funcție de disponibilitatea producției, condițiile de exploatare și capacitățile efectiv alocate.

În prezent, după cum arată harta rețelelor electrice publicată de Moldelectrica, nordul Republicii Moldova este conectat la sistemul ucrainean prin linia de înaltă tensiune de 330 kV Bălți–Dnestrovsk. Aceasta reprezintă una dintre legăturile energetice transfrontaliere ale țării.

Totodată, infrastructura energetică a Republicii Moldova include linia de 400 kV Vulcănești–Isaccea, care asigură conexiunea cu România, precum și mai multe linii de 330 kV care traversează teritoriul țării și conectează principalele noduri energetice.

Datele operative afișate de Moldelectrica indică un consum al sistemului de aproximativ 894 MW, în timp ce producția internă era de circa 237 MW. Diferența era acoperită prin schimburile transfrontaliere de energie electrică. La momentul respectiv, fluxul net indicat pe interconexiunea cu România era de aproximativ 695 MW, iar cel cu Ucraina, de circa 38 MW în sens opus.