Bani pentru Kremlin! Giganții americani plătesc taxe uriașe în Rusia, 1,2 miliarde de dolari

Companiile americane care își continuă activitatea pe piața rusă au achitat peste 1 miliard de dolari în taxe către bugetul Rusiei în 2023. Potrivit publicației Newsweek, citând datele grupului B4Ukraine și ale Institutului Școlii de Economie din Kiev (KSE), suma totală a impozitelor pe profit plătite de aceste companii a fost de 1,2 miliarde de dolari.

În 2021, înainte de declanșarea războiului din Ucraina, valoarea taxelor plătite de companiile americane în Rusia a fost de 915,7 milioane de dolari, deși veniturile erau mai mari – 50 de miliarde de dolari, comparativ cu 30,5 miliarde de dolari în 2023. Astfel, în 2023, Statele Unite au devenit cel mai mare plătitor străin de taxe către bugetul Rusiei.

Printre cele mai mari companii americane care contribuie la bugetul Rusiei se numără:

Philip Morris – 220 milioane dolari,

PepsiCo – 135 milioane dolari,

Mars – 99 milioane dolari,

Procter & Gamble – 67 milioane dolari,

Mondelez – 62 milioane dolari,

Citigroup – 53 milioane dolari,

Cargill – 50 milioane dolari,

Johnson & Johnson – 42 milioane dolari,

Coca-Cola Hellenic – 34 milioane dolari,

Weatherford – 32 milioane dolari.

Fostul ambasador al SUA în Rusia și profesor la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a criticat dur companiile care au decis să-și continue activitatea în Rusia. Într-o declarație pentru Newsweek, el a numit aceste acțiuni imorale:
„Este absolut rușinos că aceste companii americane au ales să rămână în Rusia, subvenționând războiul barbar al lui Putin în Ucraina. Sper că acționarii acestor companii vor reflecta asupra moralității acestui [sprijin indirect] pentru uciderea civililor. Nu este prea târziu să facă ceea ce trebuie.”

Pe locul doi în clasamentul contribuabililor străini se află companiile germane, care au plătit Rusiei 693 de milioane de dolari, urmate de cele austriece, cu contribuții de 579 de milioane de dolari.

Newsweek a menționat că firmele străine care doresc să părăsească piața rusă se confruntă cu condiții stricte impuse de autoritățile ruse, inclusiv un „impozit de ieșire” de 15% și o reducere obligatorie de 50% la vânzarea activelor. Doar în perioada ianuarie-martie 2024, „impozitul de ieșire” a generat pentru Rusia 385 de milioane de dolari.

#taxe #companii #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va solicita Uniunii Europene debursarea celei de-a treia tranșe și obținerea unei sume de aproximativ 157 de milioane de euro din Mecanismul de Reformă și Creștere de 1,9 miliarde de euro, după ce Guvernul a aprobat raportul privind implementarea reformelor și cererea oficială de plată.

Decizia a fost luată vineri, în cadrul ședinței Comitetului Interministerial pentru Planificare Strategică, prezidată de prim-ministrul interimar, Eugeniu Osmochescu. În cadrul reuniunii au fost aprobate raportul semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată și cererea prin care Republica Moldova va solicita debursarea celei de-a treia tranșe de finanțare din partea Uniunii Europene.

Potrivit autorităților, în primul semestru al anului 2026 au fost realizate 18 din cele 20 de măsuri prevăzute în Agenda de reforme aferentă Planului de Creștere pentru anii 2025–2027, ceea ce reprezintă peste 90% din obiectivele planificate. Rezultatele urmează însă să fie confirmate prin evaluarea finală a Comisiei Europene.

Valoarea totală a celei de-a treia tranșe este de 191,5 milioane de euro, însă aproximativ 157 de milioane de euro ar urma să fie transferate Republicii Moldova dacă evaluarea Comisiei Europene va fi favorabilă. Diferența reprezintă fonduri acordate anterior sub formă de prefinanțare, în anul 2025.

Guvernul susține că reformele implementate în ultimele șase luni au vizat domenii precum securitatea energetică, digitalizarea serviciilor publice, combaterea corupției, protecția mediului, integritatea academică și sprijinirea mediului de afaceri. Printre măsurile realizate se numără lansarea programelor „Casa Verde” și „CREȘTEM IMM”, aprobarea unor măsuri pentru consolidarea securității aprovizionării cu gaze naturale și produse petroliere, crearea cadrului pentru integrarea treptată a roamingului cu Uniunea Europeană și operaționalizarea platformei EcoAlert.

Planul de Creștere include și investiții majore finanțate din sprijinul european. În prezent sunt în etapa de operaționalizare patru proiecte importante: construcția Spitalului Regional Bălți, în valoare de 117 milioane de euro, programul de eficiență energetică pentru clădirile publice, cu un buget de 103,4 milioane de euro, modernizarea a 20 de școli printr-un proiect de 51,7 milioane de euro și reabilitarea a aproximativ 134 de kilometri de drumuri naționale, investiție estimată la 232,1 milioane de euro.

Executivul estimează că în semestrul al doilea al anului 2026 vor fi implementate încă 40 de măsuri de reformă, care ar putea aduce o nouă finanțare de 380,8 milioane de euro. Pentru anul 2027 sunt planificate 67 de măsuri, cu o valoare totală estimată a debursărilor de 593,4 milioane de euro.