Contractul la gaz. Sturza: Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Rusia

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova a obținut un preț bun la gaz (n.a 450 USD ) pe fundalul crizei energetice internaționale. „Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări mici, sărace și umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicare Rusei în creșterea prețurilor la resursele energetice a reușit să obțină un preț bun la gazele naturale”.

Omul de afaceri susține că autoritățile Republicii Moldova au făcut foarte multă gălăgie pe plan internațional.

Eu eram rezervat față de activitatea externă președintei Maia Sandu. Or, aceste vizite, contacte au jucat un rol important. Au fost contactați începând cu Erdogan (Recep Tayyip Erdoğan, președintele Turciei) și Allyev (Ilham Aliyev, președintele Azerbajanului), Casa Albă și Uniunea Europeană, Merkel. Până la urmă relațiile personale la nivel de șefi de stat au contat. După o intervenție a doamnei Merkel și a lui Putin către Miler s-a întâmplat miracolul. (…) Hai arată tinere june ce ai adus aicea, aaa, formula asta, hai că o semnăm”, a explicat Ion Sturza la emisiunea „În Profunzime” de la
ProTV.

În opinia omului de afaceri, după mesajului politic e care l-a primit, conducerea Gazprom a și semnat contractul Moldovagaz,

Republica Moldova a jucat foarte bine cartea unei țări, mice sărace umilită de Federația Rusă, Gazprom. Și pe fundalul tuturor discuțiilor legate de implicarea Rusiei în creșterea prețurilor la resursele energetice. Să nu uităm că Financial Times, Bloomberg, BBC au dat relatări ample pe seama crizei gazelor din Moldova. Până la urmă cei de la Gazprom au fost foarte fericiți că au primit mesajul politic. Prețul nu se negociază la Gazprom. Da, formula poate fi formulată, dar mesajul nu trebuia să vină nici măcar de la Kozak. Mesajul e venit de la un nivel înalt și s-a întâmplat ce s-a întâmplat”, a menționat Sturza.

În opinia fostului premier, darea în exploatare a conductei Iași-Chișinău a jucat un rol foarte important. „Nu știu cine și-a luat angajamentul de a o umple cu gaz tehnic, dar a fost un pas foarte curajos. Acest lucru a arătat că Republica Moldova nu depinde nici măcar de vechea infrastructură. Din punct de vedere tehnic Republica Moldova, astăzi poate să-și aducă gaz de unde vrea. Or acesta lucru s-a înțeles, s-a conștientizat că cheile de soluționare a conflictului transnistrean nu mai sunt la Tiraspol. Funcționalitatea regimului de la Tiraspol și acestei regiuni separatiste depinde de bunăvoința de la Chișinău – gaz, exporturi, schimbarea trupelor din Transnistria, circulația cetățenilor”, a mai spus Sturza.

#Stuza. preț #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.