Contradicție lingvistică! Jumătate din cetățeni susțin că vorbesc limba moldovenească, deși aceasta nu există

În ciuda faptului că „limba moldovenească” nu este recunoscută oficial ca limbă distinctă, aproape jumătate din populația Republicii Moldova susține că o vorbește, conform datelor preliminare ale recensământului din 2024. Astfel, 49,2% dintre respondenți au declarat „limba moldovenească” ca limbă maternă, în timp ce 31,3% au optat pentru limba română, considerată limbă oficială a țării, potrivit datelor preliminare ale recensământului populației.

Aceste rezultate subliniază o schimbare în percepția lingvistică a populației. Comparativ cu recensământul din 2014, ponderea celor care declară limba română ca limbă maternă a crescut cu 8,1 puncte procentuale, de la 23,2% în 2014 la 31,3% în 2024. În schimb, cei care susțin că vorbesc „limba moldovenească” au scăzut cu 7,8 puncte procentuale, de la 56,9% la 49,2%.

De asemenea, alte limbi, precum rusa (11,1%), găgăuza (3,8%), ucraineana (2,9%) și bulgara (1,2%), au fost menționate ca limbi materne de către respondenți. Distribuția geografică arată un trend clar: în municipiul Chișinău, 47,9% dintre locuitori declară limba română ca limbă maternă, în UTA Găgăuzia predomină limba găgăuză (77,7%), în Regiunea de Nord, limba ucraineană este vorbită de 6,3% din populație, iar în Regiunea de Sud, limba bulgară este întâlnită de 6,7% dintre respondenți.

În ceea ce privește limba rusă, aceasta rămâne predominantă în Regiunea de Nord (13,0%) și în mediul urban din toate regiunile țării. Aceste statistici evidențiază nu doar diversitatea lingvistică a Moldovei, dar și un conflict între identitatea națională și realitatea lingvistică, într-un context în care „limba moldovenească” nu are statut oficial și nu este recunoscută pe plan internațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#limba #recensamint #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.

#producătorii de sfeclă de zahăr #protest