Moldova riscă să se transforme într-o țară de pensionari! Aproape fiecare a cincea persoană are 65 de ani sau mai mult

30 Ian. 2025, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 12:41 // Actual //  Ursu Victor

Conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, procesul de îmbătrânire a populației Republicii Moldova a avansat semnificativ în ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a ajuns la 18,2% din totalul populației, în creștere considerabilă față de 11,3% înregistrat în 2014. Astfel, populația vârstnică, care numără acum 437,2 mii de persoane dintr-un număr total de 2,4 milioane de lei.

Această tendință subliniază un fenomen de îmbătrânire accelerată, care pune presiune pe sistemul de protecție socială și pe diverse sectoare ale economiei, necesitând politici publice adaptate nevoilor unei populații tot mai vârstnice.

De asemenea, analiza structurii pe grupe de vârstă evidențiază o scădere a ponderii populației tinere. Ponderea copiilor cu vârsta între 0 și 14 ani a crescut cu doar 1,2 puncte procentuale, însă cea a tinerilor între 15 și 24 de ani și a adulților între 25 și 64 de ani a scăzut semnificativ, cu 4,1 puncte procentuale față de 2014. Acest declin al populației active și tinere pune în evidență un dezechilibru dinamic între grupele de vârstă și o posibila scădere a forței de muncă.

Un alt aspect relevant este distribuția pe sexe și pe mediu de rezidență a populației vârstnice. Din totalul celor 65 de ani și peste, 61,9% sunt femei, iar 58,2% provin din mediul rural, ceea ce indică o concentrarea mai mare a acestora în zonele de la sate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Oct. 2026, 17:38
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 17:38 // Actual //  Ursu Victor

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă  reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.