Moldova riscă să se transforme într-o țară de pensionari! Aproape fiecare a cincea persoană are 65 de ani sau mai mult

30 Ian. 2025, 12:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2025, 12:41 // Actual //  Ursu Victor

Conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) din 2024, procesul de îmbătrânire a populației Republicii Moldova a avansat semnificativ în ultimii 10 ani. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a ajuns la 18,2% din totalul populației, în creștere considerabilă față de 11,3% înregistrat în 2014. Astfel, populația vârstnică, care numără acum 437,2 mii de persoane dintr-un număr total de 2,4 milioane de lei.

Această tendință subliniază un fenomen de îmbătrânire accelerată, care pune presiune pe sistemul de protecție socială și pe diverse sectoare ale economiei, necesitând politici publice adaptate nevoilor unei populații tot mai vârstnice.

De asemenea, analiza structurii pe grupe de vârstă evidențiază o scădere a ponderii populației tinere. Ponderea copiilor cu vârsta între 0 și 14 ani a crescut cu doar 1,2 puncte procentuale, însă cea a tinerilor între 15 și 24 de ani și a adulților între 25 și 64 de ani a scăzut semnificativ, cu 4,1 puncte procentuale față de 2014. Acest declin al populației active și tinere pune în evidență un dezechilibru dinamic între grupele de vârstă și o posibila scădere a forței de muncă.

Un alt aspect relevant este distribuția pe sexe și pe mediu de rezidență a populației vârstnice. Din totalul celor 65 de ani și peste, 61,9% sunt femei, iar 58,2% provin din mediul rural, ceea ce indică o concentrarea mai mare a acestora în zonele de la sate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.