Costă mii! De câți bani au nevoie moldovenii pentru a cumpăra copiilor ghiozdane, uniforme, caiete și creioane colorate

În multe familii din Republica Moldova luna august este marcată de pregătirile pentru noul an școlar. Pentru cineva este o procedură de rutină, iar altcineva face pentru prima oară cumpărăturile necesare elevilor.

ZUGO a încercat să afle cât costă setul format din ghiozdan, caiete, agendă stilouri, creioane, penare, ustensile pentru desen și învelitori în diverse magazine. Așadar, doar pentru rechizite, fără manuale și caietele elevilor la diverse obiecte, am estimat că părinții trebuie să scoată din buzunar cel puțin în jur de 500 de lei, însă în acest caz în scurt timp vor fi nevoiți să suplinească stocurile cu rechizite și să mai cheltuie câteva sute de lei.

Ghiozdanul – cel mai scump

În magazinele online prețurile la rucsacurile pentru elevi încep de la 120-150 de lei. În funcție de dimensiune, material, model și dotări, prețul poate depăși chiar și 1000 de lei. Cel mai ieftin ghiozdan găsit de noi într-un magazin online este fabricat din poliester, are dimensiunea de 45×35 de centimetri și costă 99 de lei. Mai scumpe sunt gențile ortopedice, prețul lor depășind 500 de lei. Cel mai scump exemplar găsit de noi în magazinele virtuale costă mai mult de 1700 de lei, fiind un rucsac asociat cu lego.

Cât costă caietele și agendele?

Caietele de 24 de foi costă de la 2 la 5 lei. Chiar și așa, prețul lor poate fi mai mare dacă au o copertă mai deosebită. Așadar, pentru un set format din 10 caiete părinții vor scoate din buzunar aproximativ 50 de lei.

Prețul agendelor, la fel, variază în funcție de model. Prețul este aplicat în funcție de copertă și design, fiind de minim 15 lei la unul dintre producătorii locali pentru modele cu tip subțire de copertă și ajungând la peste 30 de lei pentru cele cu sclipici și copertă groasă. Cele mai deosebite, cu personaje din filme și desene animate, costă și mai scump. Chiar și așa, recomandarea noastră este ca părinții să nu se grăbească să le procure, deoarece în multe școli acestea sunt achiziționate organizat.

Pentru viitorii pictori…

Pentru elevii claselor primare, albumele de desen costă între cinci și 30 de lei, în funcție de numărul de foi grosimea lor. Setul de pensule costă cel puțin 15 lei și ajunge la peste 50 de lei. Prețul acuarelei este de minim 12 lei și poate depăși chiar și 100, în funcție de producător, număr de culori și volum, iar un pahar special pentru apă costă de la 8 la 20 de lei, in funcție de locul unde este procurat.

Un set de creioane colorate costă de la 20 de lei, însă poate depăși și valoarea de 300 de lei.

Ultimul oftat: Penarele, stilourile și învelitorile

Penarele costă de la 20 de lei. În funcție de material și model, prețul lui poate ajunge și la aproape 100 de lei. Un creion simplu cu radieră costă până la cinci lei, iar seturile – de la 10 la 20 de lei. Stilourile costă până la 10 lei, iar de regulă elevii au nevoie de cel puțin două culori – albastru și verde.

Prețul pentru învelitori variază în funcție de clasă. Prețurile încep de la 16 lei și ajung aproape de 75 de lei. Setul de învelitori pentru caiete, la fel, variază, în funcție de duritatea materialului, media fiind de circa 30 de lei.

Cea mai mare provocare – uniforma școlară

Totuși, cea mai mare provocare pentru părinți pare a fi uniforma. Dacă rechizitele pot fi găsite la un preț relativ rezonabil sau comandate din timp, atunci pentru a procura elevilor cămăși, costume și încălțăminte este nevoie de circa 1000 de lei. Bunăoară, o bluză costă cel puțin 100 de lei, cea mai ieftină pereche de pantofi – circa 200, prețul fiind aproximativ similar pentru fustițe și/sau pantaloni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Persoanele sau companiile care participă la procesele de privatizare organizate de administrația nerecunoscută de la Tiraspol își asumă riscuri juridice și financiare considerabile, întrucât Republica Moldova nu recunoaște legalitatea acestor tranzacții, declarat vicepremierul pentru Reintegrare

Declarațiile au fost făcute în contextul informațiilor cu privire la declarațiile structurilor separatiste de a scoate la privatizare mai multe active din regiunea transnistreană.

„Republica Moldova nu recunoaște actele de privatizare realizate de structurile de la Tiraspol”, a declarat Chiveri.

Vicepremierul a ținut să precizeze că poziția autorităților constituționale nu vizează proprietățile private ale cetățenilor din regiune.

„Nu este vorba despre proprietatea privată a cetățenilor de rând apartamente, case sau terenuri. Activele care au fost scoase la vânzare sau incluse în lista de privatizare sunt bunuri ale Republicii Moldova”, a subliniat oficialul.

Potrivit acestuia, orice privatizare efectuată în afara cadrului legal al Republicii Moldova nu produce efecte juridice.

„Orice acțiune de privatizare efectuată în afara spațiului legal național nu produce efecte juridice. Cei care doresc să participe la aceste privatizări sau să accepte aceste oferte trebuie să își asume consecințele juridice și financiare”, a avertizat Chiveri.

Vicepremierul le-a recomandat potențialilor cumpărători să analizeze cu atenție astfel de investiții.

„Aș recomanda să cântărească bine aceste acțiuni, deoarece ar putea fi mult mai costisitoare decât par la prima vedere”, a spus el.

Întrebat dacă întreprinderea MGRES figurează pe lista activelor vizate, Chiveri a precizat că a menționat centrala doar ca exemplu și că aceasta nu este inclusă în lista de privatizare.

Oficialul a reiterat că bunurile aflate în regiunea transnistreană aparțin Republicii Moldova și a sugerat că, în procesul de reintegrare a țării, autoritățile ar putea întreprinde măsuri pentru readucerea acestora în patrimoniul statului.

„La momentul reintegrării graduale a statului am putea ajunge și la alte acțiuni care ar permite revenirea bunurilor în proprietatea statului”, a declarat vicepremierul.

Întrebat dacă litigiile privind aceste active ar putea ajunge în arbitraj internațional, Chiveri a evitat un răspuns direct și a spus că nu poate comenta deocamdată acest scenariu.

După ce Rusia a sistat livrările de gaze către regiunea transnistreană la începutul anului 2025, economia din stânga Nistrului a intrat într-o perioadă de declin accentuat. Potrivit liderului separatist Vadim Krasnoselski, producția industrială s-a redus cu aproximativ 30%, iar exporturile au scăzut cu peste 40%. În paralel, autoritățile separatiste au instituit stare de urgență în economie, au redus cheltuielile bugetare și au majorat tarifele la resursele energetice.

În acest context, Tiraspolul a inclus pe lista de privatizare mai multe active industriale. Printre acestea se numără și 25% din capitalul Uzinei de Ciment de la Rîbnița, pentru care administrația separatistă a stabilit un preț de pornire de doar două milioane de dolari. O încercare similară de vânzare a aceluiași pachet de acțiuni a avut loc și la sfârșitul anului 2025.