Costă mii! De câți bani au nevoie moldovenii pentru a cumpăra copiilor ghiozdane, uniforme, caiete și creioane colorate

În multe familii din Republica Moldova luna august este marcată de pregătirile pentru noul an școlar. Pentru cineva este o procedură de rutină, iar altcineva face pentru prima oară cumpărăturile necesare elevilor.

ZUGO a încercat să afle cât costă setul format din ghiozdan, caiete, agendă stilouri, creioane, penare, ustensile pentru desen și învelitori în diverse magazine. Așadar, doar pentru rechizite, fără manuale și caietele elevilor la diverse obiecte, am estimat că părinții trebuie să scoată din buzunar cel puțin în jur de 500 de lei, însă în acest caz în scurt timp vor fi nevoiți să suplinească stocurile cu rechizite și să mai cheltuie câteva sute de lei.

Ghiozdanul – cel mai scump

În magazinele online prețurile la rucsacurile pentru elevi încep de la 120-150 de lei. În funcție de dimensiune, material, model și dotări, prețul poate depăși chiar și 1000 de lei. Cel mai ieftin ghiozdan găsit de noi într-un magazin online este fabricat din poliester, are dimensiunea de 45×35 de centimetri și costă 99 de lei. Mai scumpe sunt gențile ortopedice, prețul lor depășind 500 de lei. Cel mai scump exemplar găsit de noi în magazinele virtuale costă mai mult de 1700 de lei, fiind un rucsac asociat cu lego.

Cât costă caietele și agendele?

Caietele de 24 de foi costă de la 2 la 5 lei. Chiar și așa, prețul lor poate fi mai mare dacă au o copertă mai deosebită. Așadar, pentru un set format din 10 caiete părinții vor scoate din buzunar aproximativ 50 de lei.

Prețul agendelor, la fel, variază în funcție de model. Prețul este aplicat în funcție de copertă și design, fiind de minim 15 lei la unul dintre producătorii locali pentru modele cu tip subțire de copertă și ajungând la peste 30 de lei pentru cele cu sclipici și copertă groasă. Cele mai deosebite, cu personaje din filme și desene animate, costă și mai scump. Chiar și așa, recomandarea noastră este ca părinții să nu se grăbească să le procure, deoarece în multe școli acestea sunt achiziționate organizat.

Pentru viitorii pictori…

Pentru elevii claselor primare, albumele de desen costă între cinci și 30 de lei, în funcție de numărul de foi grosimea lor. Setul de pensule costă cel puțin 15 lei și ajunge la peste 50 de lei. Prețul acuarelei este de minim 12 lei și poate depăși chiar și 100, în funcție de producător, număr de culori și volum, iar un pahar special pentru apă costă de la 8 la 20 de lei, in funcție de locul unde este procurat.

Un set de creioane colorate costă de la 20 de lei, însă poate depăși și valoarea de 300 de lei.

Ultimul oftat: Penarele, stilourile și învelitorile

Penarele costă de la 20 de lei. În funcție de material și model, prețul lui poate ajunge și la aproape 100 de lei. Un creion simplu cu radieră costă până la cinci lei, iar seturile – de la 10 la 20 de lei. Stilourile costă până la 10 lei, iar de regulă elevii au nevoie de cel puțin două culori – albastru și verde.

Prețul pentru învelitori variază în funcție de clasă. Prețurile încep de la 16 lei și ajung aproape de 75 de lei. Setul de învelitori pentru caiete, la fel, variază, în funcție de duritatea materialului, media fiind de circa 30 de lei.

Cea mai mare provocare – uniforma școlară

Totuși, cea mai mare provocare pentru părinți pare a fi uniforma. Dacă rechizitele pot fi găsite la un preț relativ rezonabil sau comandate din timp, atunci pentru a procura elevilor cămăși, costume și încălțăminte este nevoie de circa 1000 de lei. Bunăoară, o bluză costă cel puțin 100 de lei, cea mai ieftină pereche de pantofi – circa 200, prețul fiind aproximativ similar pentru fustițe și/sau pantaloni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.