Crearea Complexului Logistic la Ungheni: Soluție pentru dezvoltarea transportului și a conexiunilor internaționale

Crearea Complexului Logistic la Berești, Ungheni este o soluție foarte bună că va rezolva problema cu transportul și va face conexiunea cu portul Constanța și Galați, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

„Transporturile din Ucraina și spre Ucraina au avut un flux bun. Ba mai mult, ucrainenii au venit în Moldova și au ne-au propus să ne ajute la construcția infrastructurii. Autoritățile un pic au întârziat, însă acum s-au apucat de treabă. În prezent problema este fluxul de transport, care este mult mai mic”, a susține Ioniță.

Economistul susține că înființarea complexului logistic descarcă sudul Moldovei și vămile și face conexiune cu porturile din România de la Galați și Constanța. Sper că nu e târziu sper că oamenii de afaceri o salută și este în conformitate cu ce vor ei.

Potrivit Ministerului Economiei, complexul va fi construit pe un teren de aproximativ 18 de hectare, proprietate a statului. Proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să acopere toate tipurile de transport terestru de mărfuri. Aceasta va include căi de acces feroviare și rutiere, macarale pentru containere, platforme de operare a mărfurilor și depozite, asigurând astfel o operare eficientă și rapidă.

Obiectivul principal al proiectului este transformarea terminalului Berești într-un nod logistic regional. Acesta va facilita accesul Republicii Moldova la coridoarele de transport internaționale, contribuind astfel la integrarea țării în rețeaua globală de transport și logistică. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea economică și competitivitatea Moldovei pe piața internațională.

Varianta selectată de factorii de decizie va permite operarea a aproximativ 200.000 de camioane anual, echivalentul a 4 milioane de tone de mărfuri. Această capacitate de operare este crucială pentru a răspunde cererii în creștere și pentru a asigura un flux continuu de mărfuri prin complexul logistic.

Astfel, complexul va deveni un punct în rețeaua de transport regional. Compania internațională implicată în proiect va continua elaborarea studiului de fezabilitate, detaliind valoarea investițiilor necesare și modelul de funcționare și gestionare a complexului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.