Crearea Complexului Logistic la Ungheni: Soluție pentru dezvoltarea transportului și a conexiunilor internaționale

Crearea Complexului Logistic la Berești, Ungheni este o soluție foarte bună că va rezolva problema cu transportul și va face conexiunea cu portul Constanța și Galați, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

„Transporturile din Ucraina și spre Ucraina au avut un flux bun. Ba mai mult, ucrainenii au venit în Moldova și au ne-au propus să ne ajute la construcția infrastructurii. Autoritățile un pic au întârziat, însă acum s-au apucat de treabă. În prezent problema este fluxul de transport, care este mult mai mic”, a susține Ioniță.

Economistul susține că înființarea complexului logistic descarcă sudul Moldovei și vămile și face conexiune cu porturile din România de la Galați și Constanța. Sper că nu e târziu sper că oamenii de afaceri o salută și este în conformitate cu ce vor ei.

Potrivit Ministerului Economiei, complexul va fi construit pe un teren de aproximativ 18 de hectare, proprietate a statului. Proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să acopere toate tipurile de transport terestru de mărfuri. Aceasta va include căi de acces feroviare și rutiere, macarale pentru containere, platforme de operare a mărfurilor și depozite, asigurând astfel o operare eficientă și rapidă.

Obiectivul principal al proiectului este transformarea terminalului Berești într-un nod logistic regional. Acesta va facilita accesul Republicii Moldova la coridoarele de transport internaționale, contribuind astfel la integrarea țării în rețeaua globală de transport și logistică. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea economică și competitivitatea Moldovei pe piața internațională.

Varianta selectată de factorii de decizie va permite operarea a aproximativ 200.000 de camioane anual, echivalentul a 4 milioane de tone de mărfuri. Această capacitate de operare este crucială pentru a răspunde cererii în creștere și pentru a asigura un flux continuu de mărfuri prin complexul logistic.

Astfel, complexul va deveni un punct în rețeaua de transport regional. Compania internațională implicată în proiect va continua elaborarea studiului de fezabilitate, detaliind valoarea investițiilor necesare și modelul de funcționare și gestionare a complexului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Producătorii de sfeclă de zahăr cer autorităților să aloce subvențiile prevăzute pentru acest an și avertizează că, în caz contrar, se vor alătura protestelor agricultorilor. Asociația Producătorilor de Sfeclă de Zahăr din Moldova (APSZM) a transmis o solicitare Guvernului, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Potrivit Asociației, după o recentă întrevedere cu ministrul Agriculturii, fermierii au înțeles că plățile cuplate pentru sfecla de zahăr nu vor fi acordate. APSZM susține că acest sprijin le-a fost promis timp de trei ani, iar în Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 au fost prevăzute, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr. Bugetul prevăzut este de 40 de milioane de lei.

Demersul adresat autorităților este susținut de 37 de producători agricoli cultivatori de sfeclă de zahăr, ale căror semnături sunt anexate solicitării.

„De trei ani ni se spune să mai avem răbdare, că sprijinul va veni. Am avut încredere, am semănat, am investit și am continuat să muncim, inclusiv în ani în care natura ne-a luat o bună parte din recoltă. Acum subvențiile sunt, în sfârșit, prevăzute în acte, dar ni se spune că s-ar putea să nu le primim. Fermierii se simt abandonați. Nu vrem să ieșim în stradă, vrem să fim pe câmp și să producem, dar răbdarea oamenilor are o limită”, a declarat președintele APSZM, Alexei Chiriac.

Asociația susține că sectorul vine după doi ani dificili. În 2024, seceta a compromis peste 60% din suprafețele semănate, iar în 2025 înghețurile târzii au afectat circa 65% din suprafețe, provocând, potrivit APSZM, pierderi de peste 65 de milioane de lei. Ploile abundente din toamna anului trecut au lăsat nerecoltate circa 1 900 de hectare. În același timp, costul cultivării unui hectar de sfeclă a crescut de la aproximativ 35 000 de lei la 43 000 de lei.

APSZM mai susține că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr s-a redus de la peste 30 000 de hectare, în urmă cu aproximativ zece ani, la circa 8 300 de hectare în 2026. Producătorii invocă, pe lângă problemele provocate de condițiile meteo, creșterea costurilor de producție, importurile de zahăr din Serbia și Belarus și majorarea TVA la sfecla de zahăr și zahăr.

Asociația solicită lansarea imediată a intervenției PD-02 „Sprijin cuplat pentru venit – sfeclă de zahăr”, alocarea bugetului prevăzut pentru 2026 și stabilirea unui calendar clar pentru depunerea cererilor, autorizarea și achitarea plăților. De asemenea, cere măsuri pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea majorării TVA pentru sector.

Producătorii au cerut autorităților un răspuns în termen de 10 zile lucrătoare. În lipsa unor acțiuni concrete, aceștia spun că își rezervă dreptul de a se alătura protestelor agricultorilor.