Crearea Complexului Logistic la Ungheni: Soluție pentru dezvoltarea transportului și a conexiunilor internaționale

Crearea Complexului Logistic la Berești, Ungheni este o soluție foarte bună că va rezolva problema cu transportul și va face conexiunea cu portul Constanța și Galați, a explicat economistul Veaceslav Ioniță.

„Transporturile din Ucraina și spre Ucraina au avut un flux bun. Ba mai mult, ucrainenii au venit în Moldova și au ne-au propus să ne ajute la construcția infrastructurii. Autoritățile un pic au întârziat, însă acum s-au apucat de treabă. În prezent problema este fluxul de transport, care este mult mai mic”, a susține Ioniță.

Economistul susține că înființarea complexului logistic descarcă sudul Moldovei și vămile și face conexiune cu porturile din România de la Galați și Constanța. Sper că nu e târziu sper că oamenii de afaceri o salută și este în conformitate cu ce vor ei.

Potrivit Ministerului Economiei, complexul va fi construit pe un teren de aproximativ 18 de hectare, proprietate a statului. Proiectul prevede dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să acopere toate tipurile de transport terestru de mărfuri. Aceasta va include căi de acces feroviare și rutiere, macarale pentru containere, platforme de operare a mărfurilor și depozite, asigurând astfel o operare eficientă și rapidă.

Obiectivul principal al proiectului este transformarea terminalului Berești într-un nod logistic regional. Acesta va facilita accesul Republicii Moldova la coridoarele de transport internaționale, contribuind astfel la integrarea țării în rețeaua globală de transport și logistică. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea economică și competitivitatea Moldovei pe piața internațională.

Varianta selectată de factorii de decizie va permite operarea a aproximativ 200.000 de camioane anual, echivalentul a 4 milioane de tone de mărfuri. Această capacitate de operare este crucială pentru a răspunde cererii în creștere și pentru a asigura un flux continuu de mărfuri prin complexul logistic.

Astfel, complexul va deveni un punct în rețeaua de transport regional. Compania internațională implicată în proiect va continua elaborarea studiului de fezabilitate, detaliind valoarea investițiilor necesare și modelul de funcționare și gestionare a complexului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.