Record la exportul de făină! Cine sunt liderii care livrează cele mai mari cantități în străinătate

Exportul de făină în 2024 rămâne constant ridicat, la nivelul anului 2023. Înasă se atestă o dinamică foarte interesantă – creșterea exportului de făină are loc în condițiile unui import constant, ceea ce îmbunătățește balanța comercială negativă a făinii în termeni reali de la negativ la pozitiv, constată Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

De exemplu, în 2020 au fost importate cu 28 mii tone mai multă făină decât a fost exportată, iar deja în prima jumătate a anului 2024 s-a exportat cu 654 tone mai mult decât s-a importat.

Liderii în exportul de făină în prima jumătate a anului 2024 au fost: S.C. „OLEINEAC” S.R.L. – cu un volum de export de 5,4 mii tone. „GHENVEN-SERVICE” SRL se află pe locul al doilea, cu un volum de export de 2,74 mii tone. Locul trei este ocupat de compania S.R.L „GRANDO INVEST GROUP” cu un volum de export de 2,74 mii tone, aceasta companie consolidându-și pozițiile în exportul de făină în ultimii ani.

Deoarece acesta este doar prima jumătate a anului, tabloul liderilor exportatorilor poate suferi modificări până la sfârșitul anului.

Creșterea exportului indică faptul că producătorii de făină îmbunătățesc calitatea produselor lor atât pentru export, cât și pentru consumul intern. Dacă tendința se menține, se poate spune că o parte din grâul cultivat în Moldova va fi exportat sub forma unui produs cu valoare adăugată – făina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #molda #lideri #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%