Criptomonedele ies din underground în Republica Moldova. Gavriliță: Veniturile vor fi taxate cu 12%

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Inițiativa este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a precizat că noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau în valută străină și care vor fi entitățile autorizate să opereze pe această piață.

Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate în special din România și alte state UE.

În același timp, autoritățile nu vor permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat Gavriliță.

Un element important al noii legislații va fi regimul fiscal. Ministrul Finanțelor a subliniat că simpla deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din vânzarea acestora va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat el.
Totodată, Gavriliță a avertizat că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus ministrul.

Reglementarea vine și pe fondul unor riscuri de securitate și spălare de bani. Ministrul a amintit că recent, într-un dosar de trădare de patrie, obiectul anchetei l-au constituit tranzacții crypto de sume mari, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest domeniu în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.
Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va ajunge în Parlament. Autoritățile promit că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.

#gavrilita #crypto #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele personale ale aproximativ 750.000 de moldoveni au fost extrase ilegal din sistemele guvernamentale în urma unui atac cibernetic de amploare, desfășurat în perioada 19–23 octombrie. Potrivit Agenției de Guvernare Electronică (AGE), atacatorii au vizat informațiile a circa un milion de persoane, reușind să obțină date sensibile, inclusiv IDNP-uri, informații despre veniturile și prestațiile sociale, conturi IBAN, datorii fiscale, pensii și istoricul plăților efectuate prin MPay.

Potrivit AGE, atacurile au constat în accesări neautorizate ale sistemelor informaționale guvernamentale, iar amploarea incidentului a determinat autoritățile să suspende temporar zeci de servicii publice digitale pentru a limita compromiterea datelor.

„Potrivit estimărilor preliminare, au fost extrase neautorizat seturi de date aferente circa 750.000 de IDNP-uri. Informațiile vizate includ date de identificare (nume, prenume, data și locul nașterii), date despre membri ai familiei de gradul 1, statutul de asigurat, medic de familie, prestații sociale, pensii, dizabilitate, permisul de conducere, fotografie, vehicule și companii deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN, datorii fiscale și istoric plăți MPay”, precizează Agenția de Guvernare Electronică.

Astfel, atacatorii au putut obține nu doar informații de identificare a cetățenilor, ci și date privind situația socială, financiară și patrimonială a acestora. Autoritățile avertizează că principalul pericol îl reprezintă utilizarea acestor informații în scheme de fraudă, tentative de înșelăciune și manipulare online.

În urma identificării incidentului, AGE a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și suspendarea preventivă a sistemelor expuse riscului. Pe 23 octombrie, la ora 11:30, extragerea neautorizată a datelor a fost stopată, potrivit instituției.

În aceeași zi, 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare au fost deconectate preventiv. Instituțiile responsabile au primit recomandări tehnice pentru remedierea vulnerabilităților identificate.

Atacurile nu s-au oprit însă aici. Pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00, specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a mai multor servicii publice guvernamentale. Alte încercări de accesare neautorizată au fost raportate pe 27 octombrie, în jurul orei 07:00, dar acestea nu au avut succes.

În pofida amplorii incidentului, Agenția de Guvernare Electronică dă asigurări că informațiile aferente cardurilor bancare nu au fost compromise.

„Nu au fost afectate informațiile cu privire la cardurile bancare. Plățile cu cardul prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platforma guvernamentală nu stochează aceste informații sensibile”, explică AGE.

Instituția precizează că simpla cunoaștere a unui cod IBAN nu permite accesarea contului bancar sau efectuarea transferurilor neautorizate. Cu toate acestea, combinarea datelor financiare cu informațiile personale poate fi exploatată de infractori pentru tentative de fraudă prin telefon, SMS sau e-mail.

Autoritățile mai susțin că investigațiile nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat. De asemenea, accesarea informațiilor despre un imobil sau o companie nu înseamnă că atacatorii pot transfera dreptul de proprietate asupra bunurilor respective.

AGE explică și apariția unor înregistrări neobișnuite în istoricul accesării datelor personale din aplicația EVO. Potrivit instituției, atacatorii au vizat inițial un serviciu electronic care înregistra incorect temeiul prelucrării datelor. Din acest motiv, unii cetățeni au observat accesări asociate serviciilor de solicitare a documentelor de stare civilă sau de perfectare a permiselor de conducere, chiar dacă nu solicitaseră asemenea servicii.

În contextul incidentului, cetățenii sunt îndemnați să manifeste prudență sporită în cazul apelurilor telefonice, mesajelor SMS sau e-mailurilor suspecte, să nu acceseze linkuri necunoscute și să nu autorizeze plăți la solicitarea unor persoane care pretind că reprezintă instituții publice sau bănci.