Criptomonedele ies din underground în Republica Moldova. Gavriliță: Veniturile vor fi taxate cu 12%

Republica Moldova va avea în 2026 un cadru legal complet pentru criptomonede, care va permite deținerea, tranzacționarea și conversia acestora, dar va introduce și reguli stricte de control fiscal și de prevenire a spălării banilor. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, un proiect de lege privind reglementarea criptomonedelor este în curs de elaborare și este realizat cu participarea mai multor instituții-cheie ale statului, inclusiv Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională a Pieței Financiare și Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Inițiativa este parte a angajamentelor asumate de Republica Moldova față de Uniunea Europeană.„Nu poți doar să interzici. Avem datoria să reglementăm și să clarificăm. Este dreptul cetățenilor să dețină aceste valute. În acest an vom avea această legislație”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a precizat că noua lege va stabili cine are dreptul să efectueze tranzacții, cine poate converti criptomonedele în lei moldovenești sau în valută străină și care vor fi entitățile autorizate să opereze pe această piață.

Reglementarea va fi aliniată la directivele europene, cu repere preluate în special din România și alte state UE.

În același timp, autoritățile nu vor permite folosirea criptomonedelor ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova.

„Nu vei putea face plăți cu ele, așa cum nu poți plăti nici în euro sau dolari. Moneda națională rămâne leul, dar va fi legal să le deții, să le tranzacționezi și să le convertești”, a explicat Gavriliță.

Un element important al noii legislații va fi regimul fiscal. Ministrul Finanțelor a subliniat că simpla deținere a criptomonedelor nu va fi impozitată, însă profitul obținut din vânzarea acestora va fi taxat.

„Dacă ești rezident fiscal în Republica Moldova și obții venit din tranzacții cu cripto, trebuie să plătești impozit de 12%, la fel ca din orice altă activitate care generează venit”, a precizat el.
Totodată, Gavriliță a avertizat că statul tratează criptomonedele ca un domeniu speculativ, nu ca investiții clasice.

„Eu mă feresc de a folosi termenul investiții când vorbim de cripto. Este mai degrabă un domeniu speculativ. Nu înseamnă că nu se pot face bani, dar nu aș recomanda cuiva să le privească drept investiții sigure”, a spus ministrul.

Reglementarea vine și pe fondul unor riscuri de securitate și spălare de bani. Ministrul a amintit că recent, într-un dosar de trădare de patrie, obiectul anchetei l-au constituit tranzacții crypto de sume mari, ceea ce arată cât de vulnerabil este acest domeniu în lipsa unui cadru legal clar.

„Trebuie să găsim soluția de mijloc: să legalizăm domeniul, dar să prevenim utilizarea criptomonedelor pentru finanțare ilegală și spălare de bani”, a subliniat Gavriliță.
Proiectul de lege urmează să fie făcut public în perioada următoare și supus consultărilor publice, după care va ajunge în Parlament. Autoritățile promit că noul cadru legal va aduce claritate, protecție pentru cetățeni și control pentru stat, fără a bloca dezvoltarea pieței.

#gavrilita #crypto #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.