Cristina Frolov: vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova. A fost semnat un memorandum

09 Sept. 2021, 19:33
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 19:33 // Actual //  MD Bani

Cooperarea Republicii Moldova cu producătorii români, promovarea regiunii vitivinicole a Mării Negre și potențarea capitalului vitivinicol al celor două țări, care împart o istorie comună, obiceiuri, tradiții, dar și soiuri indigene, reprezintă obiectivele unui memorandum de colaborare. În acest context, Ambasadei Republicii Moldova în România, Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV)s-a întâlnit astăzi, 9 septembrie, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), în vederea semnării acordului.

Potrivit informațiilor, prin intermediul acestui nou parteneriat, Oficiului Național al Viei și Vinului își reiterează interesul în stabilirea de relații de cooperare care servesc interesului comun al ambelor țări.

„Ne dorim creșterea cotei de piața cu minim 50% față de cifrele din anul 2020, iar creșterea numărului de producători prezenți pe piața României, cu minim 40%. De asemenea, în perioada următoare vom demara activități de promovare a brandului de țară Wine of Moldova ca producător de vinuri de calitate, creșterea notorietății acestuia prin acțiuni care vin să confirme excelența vinurilor produse în Republica Moldova. Promovarea soiurilor autohtone comune, astfel, stabilind relații de colaborare între două țări cu o istorie comună”, a declarat Cristina Frolov, Director al Oficiului Național al Viei și Vinului, Republica Moldova.

De asemenea, reprezentanții ONVV informează că, alături de promovarea piețelor a regiunii vitivinicole a Mării Negre, semnarea acestui memorandum va permite schimbul de experiență și transferul de informații din domeniul vitivinicol, identificarea noilor oportunități de export, astfel, contribuind la cooperarea interinstituțională ți creșterea segmentului vinificației atât în România, cât și în Republica Moldova.

 „Relația dintre CCIR și Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova este una specială, ba chiar una dintre cele mai apropiate. Dovadă sunt multiplele activități desfășurate împreună pe parcursul ultimilor ani și bazate pe protocolul instituțional de colaborare semnat încă din 2014”, a menționat Bogdan Visan, Secretar General Adjunct al Camerei de Comerț și Industrie a României.

Oficiul Național al Viei și Vinului reamintește că, în primele 7 luni ale anului 2021, din volumul total al exporturilor, vinurile îmbuteliate constituie 26,886,586 litri, înregistrând o creștere de 10%, cu o valoare de 1.099.881.474 lei, adică, cu 32% în plus față de aceiași perioadă a anului 2020.

Totodată, succesul remarcabil de care s-au bucurat vinurile Moldovei în anul 2020, obținând 956 de medalii la 32 de concursuri internaționale de profil, cel mai mare număr de distincții acumulate până în prezent, spune multe despre potențialul acestora în materie de export și cucerirea noilor piețe.

Despre Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) 

Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) este o instituție publică, organizată printr-un parteneriat public-privat în domeniul implementării de politici în industria vitivinicolă. Instituția a fost concepută după modelul unor instituții similare în domeniul vitivinicol din principalele țări producătoare de vin ale lumii.

Constituirea ONVV a reprezentat pasul decisiv făcut de sectorul public și privat în implementarea schimbărilor în cadrul legislativ și normativ al sectorului vitivinicol și promovarea brandului vinicol de țară – „Vinul Moldovei. O legendă vie” care contribuie esențial la recunoașterea și promovarea vinului moldovenesc de calitate peste hotarele țării.

ONVV activează pe lângă Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, și funcționează ca un parteneriat public-privat, fiind gestionat și finanțat în comun, prin Fondul Viei și Vinului, format paritar din contribuțiile sectorului privat și din bugetul de stat.

Despre Camera de Comerț și Industrie a României 

Camera de Comerț și Industrie a României este cea mai puternică asociație a mediului de afaceri din Romania, reunind în rândurile sale întreagă rețea de 42 de camere de comerț și industrie teritoriale, camere de comerț bilaterale și asociații profesionale.

Camera de Comerț și Industrie a României este o organizație neguvernamentala, cu caracter autonom, care susține interesele comunității de afaceri și, în special pe cele ale membrilor săi, în dialogul cu instituțiile statului și organismele internaționale. CCIR acționează pentru crearea unui mediu de afaceri stabil, coerent și propice dezvoltării sectorului privat, unei economii de piață reale, durabile și deschise spre exterior.

CCIR este aproape de mediul de afaceri și prin oferta să de servicii care include misiuni economice, programe de perfecționare profesională, organizarea de seminarii și dezbateri, baze de date de informații și oportunități de afaceri care pot contribui la dezvoltarea afacerilor.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.