Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

#legalizeaza #decizie #Ucraina #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.