Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

#legalizeaza #decizie #Ucraina #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia se confruntă cu o criză gravă în transportul petrolului, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite și alte state occidentale. Pe 10 ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a inclus 161 de tancuri petroliere rusești pe lista neagră, o măsură ce afectează atât transportul țițeiului, cât și al produselor petroliere.

Potrivit Bloomberg, sancțiunile au un efect devastator asupra capacității Rusiei de a exporta petrol. În 2024, 57% din țițeiul exportat de Moscova a fost transportat pe nave care acum sunt sancționate. Numărul total al tancurilor petroliere afectate de sancțiuni, fie ele impuse de SUA, UE sau Regatul Unit, a ajuns la 265, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a flotei utilizate pentru transporturi maritime de petrol, potrivit Bloomberg.

Costurile de transport pentru țițeiul rusesc au crescut vertiginos. Conform Argus Media, tarifele de transport au crescut cu aproape 50% din momentul impunerii sancțiunilor. De exemplu, transportul unui baril de petrol din Marea Baltică până în India a ajuns la 13 dolari, comparativ cu 10 dolari înainte de sancțiuni.

Multe dintre tancurile petroliere sancționate întâmpină dificultăți în a-și îndeplini funcțiile. Unele nave sunt blocate în porturi rusești sau chineze, în timp ce altele sunt folosite pentru stocare temporară, fără a putea efectua transporturi regulate.

Rusia depinde acum de așa-numita „flotă din umbră”, formată din nave cumpărate pentru a eluda sancțiunile. Totuși, aceste soluții devin din ce în ce mai costisitoare și riscante, având în vedere că sancțiunile continuă să se extindă. În plus, achiziția de noi nave sau utilizarea celor existente devine tot mai complicată, pe măsură ce riscurile de sancționare cresc.

Pe măsură ce sancțiunile reduc capacitatea Rusiei de a transporta petrol, Moscova se confruntă cu provocări majore. Costurile de transport cresc, iar opțiunile alternative devin din ce în ce mai limitate. Dacă situația continuă, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea suferi o scădere semnificativă, cu implicații economice grave.