Ucraina devine cea mai recentă ţară care legalizează Bitcoinul. Ce presupune decizia

09 Sept. 2021, 17:43
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 17:43 // Actual //  MD Bani

Ucraina este a cincea ţară care a stabilit un set de reguli pentru piaţa criptomonedelor. În cazul în care legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea.

Într-un vot aproape unanim, Parlamentul ucrainian a adoptat o lege care legalizează şi reglementează moneda digitală. Proiectul a fost pus în mişcare în 2020, iar acum se îndreaptă către biroul preşedintelui Volodimir Zelenski.

Până astăzi, criptomonedele au existat într-o zonă juridică gri în Ucraina. Cetăţenii puteau cumpăra şi schimba monede virtuale, însă companiile şi exchange-urile cu expunere pe crypto erau atent supravegheate de forţele de ordine, scrie Ziarul Financiar.

Conform publicaţiei Kyiv Post, autorităţile au ales o abordare ofensivă vis-a-vis de criptomonede, descriindu-le drept o „înşelătorie” şi „confiscând adesea echipamente scumpe fără să ofere vreo justificare” în acest sens.

De exemplu, în august, Serviciul de Securitate din Ucraina (SBU) a blocat o reţea de aşa-numite „exchange-uri clandestine de criptomonede” din capitala Kiev. SBU a susţinut că aceste exchange-uri facilitau spălarea de bani şi ofereau anonimitate tranzacţiilor.

Noua legislaţie precizează anumite modalităţi de protecţie anti-fraudă pentru persoanele care deţin Bitcoin şi alte monede digitale, parlamentarii făcând astfel un prim pas în ceea ce priveşte definirea terminologiei de bază în spaţiul crypto. Dacă legea va fi semnată de preşedinte, activele digitale, portofelele digitale şi cheile private vor deveni termeni prevăzuţi în legea ucraineană.

Spre deosebire de decizia Congresului din El Salvador, legea din Ucraina nu înseamnă că ţara va adopta Bitcoinul ca mijloc oficial de plată, moneda nefiind pusă în aceeaşi categorie cu grivna, moneda naţională a Ucrainei.

Până în 2022, ţara plănuieşte să deschidă piaţa criptomonedelor către businessuri şi investitori, potrivit Kiev Post.

Bitcoinul a scăzut cu 1,46% în ultimele 24 de ore, arată datele agregate de CoinDesk, ajungând în prezent la aproape 46.000 de dolari. Volumul tranzacţionat în acelaşi interval de timp este de 1,12 miliarde de dolari. Ethereum, a doua cea mai valoroasă criptomonedă, este pe plus cu 1%, în timp ce Cardano şi Dogecoin au crescut cu 4,2% şi, respectiv, 0,35%.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.