Croația adoptă EURO de la 1 ianuarie. Devine al 20-lea stat membru al UE care utilizează moneda europeană

Croaţia va adopta euro de la 1 ianuarie 2023, la un curs de schimb de 1 euro pentru 7,53450 kune croate. Astfel, țara devine al 20-lea stat membru al Uniunii Europene care utilizează moneda europeană.

Croaţia, care este stat membru al UE de la 1 iulie 2013, va mai utiliza kuna până în ianuarie 2023, anunță Banca Centrală Europeană

„Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023”, a scris BCE.

De asemenea, BCE recomandă să apară clar şi vizibil cursul de schimb la afişarea preţurilor, fiindcă „această măsură este fundamentală pentru protejarea consumatorilor”.

Bancnotele şi monedele în kune pot fi schimbate fără niciun cost până la 31 decembrie 2023, până la maximum 100 bancnote şi 100 monede în kune per operaţiune.

„Băncile vor putea percepe un comision în cazul schimbării unui număr mai mare de bancnote şi monede”, potrivit BCE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Schimbul se poate face la oficiile poştale, la băncile comerciale şi la Agenţia Financiară (Fina).

Începând din ianuarie 2024, Banca Centrală Naţională a Croaţiei, Hrvatska narodna banka, va oferi servicii de schimbare a bancnotelor în kune fără limită de timp şi a monedelor până la 31 decembrie 2025.

Bancnotele în kune vor putea fi schimbate, fără costuri, şi la alte bănci centrale naţionale din zona euro, de la 1 ianuarie până la 28 februarie 2023, la un curs fix de schimb şi în sumă maximă de 8.000 kune/persoană/zi.

BCE subliniază că „majorările de preţuri legate de schimbarea monedei sunt interzise”.

„Dacă vreo companie încalcă această prevedere, consumatorii pot să informeze autorităţile despre creşterea nejustificată a preţurilor, iar acestea pot să impună o amendă, în vederea protecţiei consumatorilor”, avertizează BCE.

#kune #croatia #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.