Croația adoptă EURO de la 1 ianuarie. Devine al 20-lea stat membru al UE care utilizează moneda europeană

Croaţia va adopta euro de la 1 ianuarie 2023, la un curs de schimb de 1 euro pentru 7,53450 kune croate. Astfel, țara devine al 20-lea stat membru al Uniunii Europene care utilizează moneda europeană.

Croaţia, care este stat membru al UE de la 1 iulie 2013, va mai utiliza kuna până în ianuarie 2023, anunță Banca Centrală Europeană

„Preţurile bunurilor şi serviciilor se vor afişa în euro şi kune până la 31 decembrie 2023”, a scris BCE.

De asemenea, BCE recomandă să apară clar şi vizibil cursul de schimb la afişarea preţurilor, fiindcă „această măsură este fundamentală pentru protejarea consumatorilor”.

Bancnotele şi monedele în kune pot fi schimbate fără niciun cost până la 31 decembrie 2023, până la maximum 100 bancnote şi 100 monede în kune per operaţiune.

„Băncile vor putea percepe un comision în cazul schimbării unui număr mai mare de bancnote şi monede”, potrivit BCE.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Schimbul se poate face la oficiile poştale, la băncile comerciale şi la Agenţia Financiară (Fina).

Începând din ianuarie 2024, Banca Centrală Naţională a Croaţiei, Hrvatska narodna banka, va oferi servicii de schimbare a bancnotelor în kune fără limită de timp şi a monedelor până la 31 decembrie 2025.

Bancnotele în kune vor putea fi schimbate, fără costuri, şi la alte bănci centrale naţionale din zona euro, de la 1 ianuarie până la 28 februarie 2023, la un curs fix de schimb şi în sumă maximă de 8.000 kune/persoană/zi.

BCE subliniază că „majorările de preţuri legate de schimbarea monedei sunt interzise”.

„Dacă vreo companie încalcă această prevedere, consumatorii pot să informeze autorităţile despre creşterea nejustificată a preţurilor, iar acestea pot să impună o amendă, în vederea protecţiei consumatorilor”, avertizează BCE.

#kune #croatia #BCE #euro

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.