Maia Sandu a ratat cadoul de la Putin - "stăpânul inelelor". Darul făcut aliaților săi

Pe rețelele de socializare au apărut referiri la inelele puterii din „Lord of the Rings” după ce președintele Rusiei le-a dat dăruit liderilor din Comunitatea Statelor Independente câte un inel din aur.

Vladimir Putin le-a oferit liderilor prezenți la summitul informal al Comunității Statelor Independente, din 26 decembrie, câte un inel realizat din aur alb și galben. Fiecare dintre acestea are ștanțate emblema CSI și urarea „La mulți ani 2023”, relatează Meduza.

Putin gave 9 CIS leaders (including hinself) golden rings as gifts. ”Nine for Mortal Men doomed to die,
One for the Dark Lord on his dark throne
In the Land of Mordor where the Shadows lie.”https://t.co/56bUMDlwhN pic.twitter.com/lib6LgOxAe

— sven sakkov (@sakkov) December 27, 2022

Dintre toți cei care au primit un inel de la Putin – președinții statelor Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, precum și premierul Armeniei – doar Aleksandr Lukașenko și l-a pus pe deget imediat după ce l-a primit.

Liderul rus a păstrat pentru el un al nouălea inel.

Pe canalele de Telegram au apărut mai multe mesaje în care darurile lui Putin sunt comparate cu inelele puterii lui Sauron, din trilogia „Lord of the Rings”, creată de J. R. R. Tolkien.

Summit-ul Comunității Statelor Independente s-a desfășurat pe 26 și 27 decembrie la Sankt Petersburg. Liderii acestei organizații au mai avut o reuniune informală cu Vladimir Putin în 7 octombrie. După o săptămână de la acel eveniment, țările care fac parte din CSI au semnat la summit-ul de la Astana mai multe documente menite „să adâncească cooperarea în cadrul comunității”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inel #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).