Maia Sandu a ratat cadoul de la Putin – „stăpânul inelelor”. Darul făcut aliaților săi

Pe rețelele de socializare au apărut referiri la inelele puterii din „Lord of the Rings” după ce președintele Rusiei le-a dat dăruit liderilor din Comunitatea Statelor Independente câte un inel din aur.

Vladimir Putin le-a oferit liderilor prezenți la summitul informal al Comunității Statelor Independente, din 26 decembrie, câte un inel realizat din aur alb și galben. Fiecare dintre acestea are ștanțate emblema CSI și urarea „La mulți ani 2023”, relatează Meduza.

Putin gave 9 CIS leaders (including hinself) golden rings as gifts. ”Nine for Mortal Men doomed to die,
One for the Dark Lord on his dark throne
In the Land of Mordor where the Shadows lie.”https://t.co/56bUMDlwhN pic.twitter.com/lib6LgOxAe

— sven sakkov (@sakkov) December 27, 2022

Dintre toți cei care au primit un inel de la Putin – președinții statelor Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan, precum și premierul Armeniei – doar Aleksandr Lukașenko și l-a pus pe deget imediat după ce l-a primit.

Liderul rus a păstrat pentru el un al nouălea inel.

Pe canalele de Telegram au apărut mai multe mesaje în care darurile lui Putin sunt comparate cu inelele puterii lui Sauron, din trilogia „Lord of the Rings”, creată de J. R. R. Tolkien.

Summit-ul Comunității Statelor Independente s-a desfășurat pe 26 și 27 decembrie la Sankt Petersburg. Liderii acestei organizații au mai avut o reuniune informală cu Vladimir Putin în 7 octombrie. După o săptămână de la acel eveniment, țările care fac parte din CSI au semnat la summit-ul de la Astana mai multe documente menite „să adâncească cooperarea în cadrul comunității”.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu a preferat să nu participe la summit-ul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt-Petersburg.

Dominată de Rusia, CSI a fost înființată în 1991, când liderii de atunci ai Federației Ruse, Ucrainei și Republicii Belarus au denunțat în acorduri semnate în Pădurea Belaveja Tratatul Uniunii Sovietică, organizația fiind văzută inițial ca o formulă de păstrare a relațiilor tradiționale în fostul spațiu sovietic după destrămarea URSS.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inel #sandu #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.