Cu ce provocări se confruntă sectorul vitivinicol? Ce spun producătorii din domeniu

În cadrul Consiliului pe filiera de produse „Struguri, vin, produse pe bază de vin și produse procesate”, desfășurat la începutul săptămânii trecute au fost discutate detalii despre starea plantațiilor viticole și estimările producției globale de struguri în anul curent. De asemenea, în cadrul Consiliului au fost discutate și principalele provocări din sectorul vitivinicol.

Astfel, producătorii spun că în anul 2021, cheltuielile de îngrijire a plantațiilor viticole s-au majorat, urmare a efectuării unor lucrări suplimentare de tratare chimică a viței de vie împotriva bolilor/dăunătorilor, a efectuării lucrărilor în verde, precum și urmare a creșterii prețurilor la inputuri (combustibil, pesticide, fertilizanți etc.). Din acest considerent, prețurile de achiziție a strugurilor urmează a fi, cel puțin, la nivelul prețurilor de cost a acestora, iar pentru a stimula obținerea unei materii prime calitative, prețurile de achiziție vor fi diferențiate în funcție de soi și calitatea strugurilor.

O altă problemă menționată de membrii Consiliului este faptul că în ultima perioada, comercianții de inputuri agricole (tractoare, combustibil, pesticide, fertilizanți etc.) au majorat neargumentat costul la produse, fapt ce generează un cost non-competitiv al prețului la struguri și la produsele vitivinicole moldovenești.

Potrivit informațiilor, în 2020 s-au exportat 13,7 milioane de decalitri, în valoare de 2 720,7 milioane lei. Raportat la anul 2019, urmare a consecințelor pandemiei COVID-19, exportul de vin în expresie naturală a fost diminuat cu peste 10,0%, iar în valoare cu peste 7,0%. Totodată, raportul vin îmbuteliat la cel în vrac a crescut cu peste 6% în volum și peste 8% în valoare iar a produselor pe bază de vin cu peste 7% în volum și cca 6% în valoare; în 5 luni ale anului 2021 – în volum au constituit peste 5,5 mil dal (în aceeași perioadă a anului 2019-5,7 mil dal) și în valoare peste 1 284 mln. Lei (în anul 2019 – 1130 mln. Lei).

Exportul de produse vitivinicole se realizează în 63 țări ale lumii. Top 10 țări importatoare de produse vitivinicole din Republica Moldova sunt: România, Federația Rusă, Polonia, Belarus, China, Georgia, Cehia, Ucraina, Germania, Kazahstan.

#struguri #sectorul vitivinicol #provocari #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).