Cu o economie sfâşiată de inflaţie, Erdogan se roagă de marile businessuri ale lumii să se întoarca in Turcia

14 Sept. 2024, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Sept. 2024, 10:21 // Actual //  bani.md

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan urmează să se întâlnească luna aceasta la New York cu cei mai importanţi lideri de afaceri americani pentru a pune capăt unei dispute cu finanţatorii internaţionali şi a atrage din nou investitorii pe pieţele ţării, scrie FT.

Potrivit principalului organizator al întâlnirilor, Consiliul de afaceri Turcia-SUA (TAIK), şi a mai multor persoane familiarizate cu planurile, liderul turc al omului forte şi un anturaj de locotenenţi vor încerca să seducă investitorii şi directorii de companii în cadrul a cel puţin patru evenimente programate să coincidă cu Adunarea Generală a ONU din ultima săptămână a lunii septembrie.

Apropierea Turciei de corporaţiile americane are loc după 15 luni de la o revizuire economică radicală menită să stingă criza inflaţionistă de lungă durată a ţării. Ankara încearcă, de asemenea, să atragă înapoi investitorii străini care au fugit după ce politicile anterioare ale lui Erdoğan au destabilizat economia turcă de 1 miliard de dolari şi au ameninţat să declanşeze o criză a balanţei de plăţi în primăvara anului trecut.

Erdoğan, liderul Turciei din ultimele două decenii, va găzdui o masă rotundă cu 20 de directori de companii americane din Fortune 100 la 23 septembrie, a declarat TAIK pentru Financial Times. Lista participanţilor include directori executivi de la băncile de pe Wall Street JPMorgan şi Goldman Sachs, potrivit unei persoane informate cu privire la acest subiect.

Goldman va găzdui a doua zi, la sediul său din Lower Manhattan, o conferinţă turcă de investiţii, la care vor lua cuvântul ministrul de finanţe Mehmet Şimşek, arhitectul noului program economic, şi şeful băncii centrale Fatih Karahan. De asemenea, se aşteaptă ca societăţile cotate la Istanbul să organizeze reuniuni ale investitorilor în marja evenimentului.

Turcia organizează adesea evenimente de afaceri în jurul Adunării Generale a ONU – Erdoğan s-a întâlnit cu co-fondatorul Tesla, Elon Musk, în 2023 – dar programul din acest an este mai intens decât în anii trecuţi, deoarece ţara caută să îşi etaleze noua agendă economică.

Şimşek, fost strateg de obligaţiuni la City of London, a promis să restabilească o politică economică „raţională” în urma numirii sale după realegerea lui Erdoğan în mai 2023.

De atunci, acesta a renunţat la multe dintre măsurile neortodoxe care au fost puse în aplicare pentru a stabiliza economia Turciei în cadrul politicii eşuate a lui Erdoğan de a menţine costurile împrumuturilor la un nivel scăzut cu orice preţ. Banca centrală şi-a majorat principala rată a dobânzii cu mai mult de 40 de puncte procentuale din vara anului trecut, până la 50 %, în timp ce factorii de decizie încearcă să răcească o economie supraîncălzită.

Şimşek a încercat să îşi folosească credibilitatea personală pentru a restabili încrederea în Turcia în rândul investitorilor şi bancherilor străini, care a fost grav afectată de fostul regim economic.

În 2018, Erdoğan a dat vina pe un grup obscur de firme financiare internaţionale, pe care l-a numit „lobby-ul ratelor dobânzilor”, pentru o criză monetară dureroasă. În anul următor, autorităţile turce au deschis o anchetă asupra JPMorgan pentru că a sfătuit clienţii să parieze împotriva monedei Turciei, susţinând că banca a emis sfaturi „înşelătoare şi manipulatoare”.

Investitorii străini au revenit pe piaţa turcă în ultimul an, în timp ce agenţiile de rating şi-au îmbunătăţit evaluările privind solvabilitatea ţării. Cu toate acestea, analiştii spun că intrările recente au fost dominate de fondurile speculative şi de alţi investitori pe termen scurt care au profitat de ratele avantajoase ale dobânzii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!