Cum a reuşit un magnat indian să întoarcă cu susul în jos una dintre cele mai scumpe piete imobiliare din lume

14 Sept. 2024, 10:20
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
14 Sept. 2024, 10:20 // Bani și Afaceri //  bani.md

Harish Ahuja, şeful şi fondatorul Shahi Exports, unul dintre cei mai mari exportatori de haine din India,  a scos din buzunar 27 mil. dolari pentru o casă în cartierul Notting Hill, una dintre cele mai vânate zone rezidenţiale din Londra. Tranzacţia este una dintre cele mai mari din 2024 înregistrate pe piaţa imobiliară londoneză, sfidând trendul de încetinire cu care se confruntă piaţa imobiliarelor  de lux, scrie Bloomberg.

Proprietatea numără opt etaje şi se întinde pe 20.000 de metri pătraţi, afându-se în apropiere de Kensington Gardens. Ea a fost deţiuntă anterior de un ordin religios şi de o organizaţie caritabilă.

Fiul lui Harish, Anand Ahuja şi nora sa Sonam Kapoor – star la Bollywood – intenţionează să folosească o parte din proprietate ca locuinţă după reamenajre, în timp ce o secţiune separată a clădirii este probabil să fie transformată în apartamente.

Casa cumpărată de Ahuja este una dintre puţinele tranzacţionate pe piaţa imobiliară de lux din Londra, unde se învârt milioane de dolari. O altă tranzacţie importantă a implicat un conac din Mayfair, care s-a vândut cu 35 mil. dolari.  Cumpărători sunt cuplul format din Fatima şi Eskandar Maleki, colecţionar de artă şi magnat al petrolului.

La începutul acestei luni, mai mulţi cumpărători indieni  au achiziţionat apartamente în Mayfair pentru 7,85 milioane şi 9,15 milioane de lire sterline. Primul a aparţinut cândva contesei Raine Spencer, mama vitregă a regretatei prinţese Diana. Peter Wetherell, brokerul implicat în aceste tranzacţii, se aşteaptă la un număr mai mare de cumpărători indieni la Londra, ca urmare a creşterii bogăţiei în naţiunea asiatică.

Şi în trecutul recent au avut loc tranzacţii importante în care au fost implicaţi miliardari indieni. Vara trecută, Ravi Ruia a cumpărat un conac de 113 milioane de lire sterline cu vedere la Regent’s Park.

Câteva luni mai târziu, magnatul indian Adar Poonawalla a fost de acord să plătească aproximativ 138 de milioane de lire sterline pentru un conac din Mayfair pe care îl închiriase de la miliardara poloneză Dominika Kulczyk – cea mai scumpă tranzacţie imobiliară din Regatul Unit în 2023.

Însă, în ultima vreme, piaţa imobiliară de lux din capitala Regatului Unit a fost supusă presiunii pentru că autorităţile urmăresc  tratamentului fiscal special pentru străinii bogaţi.

Cartierul Notting Hill din vestul Londrei – făcut celebru de comedia romantică omonimă din 1999 – a fost popular printre cumpărătorii internaţionali în acest an, în ciuda unei pieţe dificile. În iulie, un cumpărător american a achiziţionat o casă în cartier pentru 32 de milioane de lire sterline, mutându-se cu familia pentru a-şi extinde afacerea în Regatul Unit.

Harish Ahuja şi-a construit averea prin Shahi Exports, care alimenteză mărci internaţionale precum Uniqlo, Decathlon şi H&M. Compania operează peste 50 de fabrici şi are peste 100.000 de angajaţi, potrivit site-ului său.

Fiul lui Ahuja, Anand, este director la Shahi Exports şi conduce, de asemenea, propria sa companie de retail. Kapoor este cunoscută mai ales pentru rolurile sale în filme de la Bollywood, inclusiv Neerja, un film bazat pe o însoţitoare de bord indiană care a murit încercând să salveze pasagerii şi echipajul în timpul unei tentative de deturnare a unui zbor Pan Am în 1986.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:12 // Actual //  Ursu Victor

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante  prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.