Cum a reuşit o companie să ajungă, de la câteva perii vândute, la unul dintre cele mai mari businessuri din lume

18 Dec. 2022, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2022, 16:10 // Actual //  bani.md

Parcursul antreprenorial al lui Koo In-hwoi a fost unul presărat cu de toate, de la experienţe eşuate la idei inovative, care în final i-au adus succesul mult aşteptat: LG, a doua cea mai mare cea mai companie din ţara natală a fondatorului, Coreea de Sud, după gigantul Samsung, scrie businessmagazin.ro.

După ce şi-a terminat studiile secundare la Şcoala Superioară Normală Centrală din Seul, în 1924 Koo In-Hwoi şi-a început cariera de om de afaceri. La doi ani distanţă s-a întors în oraşul natal şi a fost numit la conducerea unei cooperative, făcănd în acelaşi timp comerţ cu diverse bunuri, iar în anul următor a devenit şef al filialei ziarului Dong-A Ilbo din Jisu.

În 1931, antreprenorul a deschis un magazin împreună cu fratele său mai mic, Koo Chul-hwoi. Lucrurile nu au mers însă conform planului, iar cei doi au suferit pierderi uriaşe. Fără a fi descurajat, Koo In-hwoi a încercat din nou să obţină împrumuturi oferind chiar proprietatea familiei drept garanţie.

Când Coreea şi-a recâştigat independenţa, Koo In-hwoi a început să se concentreze pe extinderea afacerilor sale, mutându-se la Busan, unde a început să importe cărbune. În această perioadă, o rudă a soţiei l-a vizitat împreună cu fiul său cel mare care tocmai se întorsese de la studii în Japonia. Respectiva vizită a marcat începutul parteneriatului de afaceri dintre cele două familii, un parteneriat care s-a întins pe durata a zeci de ani. Nu după mult timp, a decis să accepte sfatul fratelui său mai mic şi a început să producă cosmetice. Acesta a fost momentul în care s-a născut grupul LG de astăzi.

Prima afacere cu adevărat de succes a grupului, Lak Hui Chemical Industrial Corporation, a fost deschisă în 1947, când compania a început să comercializeze o cremă de faţă numită Lucky, care s-a vândut rapid în ciuda preţului relativ ridicat datorită ingredientelor sale de înaltă calitate. Cu toate acestea, deşi vânzările erau în creştere, o problemă legată de capacul recipientului a făcut ca mulţi oameni să returneze produsul. Soluţia antreprenorului a fost să folosească plastic pentru capac, chiar dacă folosirea acestui material nu era ceva obişnuit în Coreea. În septembrie 1952, a deschis o fabrică de materiale plastice în Busan şi a început să producă perii de păr, tot din plastic, care au avut, de asemenea, un mare succes. În două luni, a trebuit să adauge maşini de producţie suplimentare pentru a satisface cererea explozivă; în acelaşi timp a început să dezvolte produse noi, cum ar fi periuţele de dinţi.

În 1953, Koo In-hwoi a reuşit să înfiinţeze subsidiara Lak Hui Industrial Co. Ltd, dar ambiţiile sale nu s-au oprit aici. După alţi cinci ani a pus bazele unei noi divizii, Goldstar, care mai târziu a devenit LG Electronics. Goldstar a început cu proiecterea unor aparate radio, prima unitate ieşind de pe linia de producţie în 1959. Apoi a început să producă telefoane, ventilatoare, aparate de aer condiţionat, televizoare şi frigidere.

De-a lungul timpului, compania a creat parteneriate cu alte branduri de renume, precum Hitachi şi Philips. În prezent, holdingul LG Corporation operează la nivel mondial prin mai mult de 30 de companii din domeniile electronică, chimie şi telecomunicaţii. LG operează, de asemenea, Coca-Cola Korea Bottling Company, administrează proprietăţi imobiliare, oferă consultanţă în management şi operează o serie de cluburi sportive profesioniste.

Koo In-hwoi, fondatorul LG
1. S-a născut pe 27 august 1907, în Coreea de Sud;
2. A fost preşedinte al Ziarului Internaţional Busan şi al Federaţiei Industriilor Coreene;
3. A avut, de-a lungul timpului, afaceri în mai multe domenii, cea mai de succes fiind compania LG;
4. A fost căsătorit cu Huh Eeul-soo, alături de care a avut un copil;
5. A murit pe 31 decembrie 1969.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!