Cum a reuşit o companie să ajungă, de la câteva perii vândute, la unul dintre cele mai mari businessuri din lume

18 Dec. 2022, 16:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2022, 16:10 // Actual //  bani.md

Parcursul antreprenorial al lui Koo In-hwoi a fost unul presărat cu de toate, de la experienţe eşuate la idei inovative, care în final i-au adus succesul mult aşteptat: LG, a doua cea mai mare cea mai companie din ţara natală a fondatorului, Coreea de Sud, după gigantul Samsung, scrie businessmagazin.ro.

După ce şi-a terminat studiile secundare la Şcoala Superioară Normală Centrală din Seul, în 1924 Koo In-Hwoi şi-a început cariera de om de afaceri. La doi ani distanţă s-a întors în oraşul natal şi a fost numit la conducerea unei cooperative, făcănd în acelaşi timp comerţ cu diverse bunuri, iar în anul următor a devenit şef al filialei ziarului Dong-A Ilbo din Jisu.

În 1931, antreprenorul a deschis un magazin împreună cu fratele său mai mic, Koo Chul-hwoi. Lucrurile nu au mers însă conform planului, iar cei doi au suferit pierderi uriaşe. Fără a fi descurajat, Koo In-hwoi a încercat din nou să obţină împrumuturi oferind chiar proprietatea familiei drept garanţie.

Când Coreea şi-a recâştigat independenţa, Koo In-hwoi a început să se concentreze pe extinderea afacerilor sale, mutându-se la Busan, unde a început să importe cărbune. În această perioadă, o rudă a soţiei l-a vizitat împreună cu fiul său cel mare care tocmai se întorsese de la studii în Japonia. Respectiva vizită a marcat începutul parteneriatului de afaceri dintre cele două familii, un parteneriat care s-a întins pe durata a zeci de ani. Nu după mult timp, a decis să accepte sfatul fratelui său mai mic şi a început să producă cosmetice. Acesta a fost momentul în care s-a născut grupul LG de astăzi.

Prima afacere cu adevărat de succes a grupului, Lak Hui Chemical Industrial Corporation, a fost deschisă în 1947, când compania a început să comercializeze o cremă de faţă numită Lucky, care s-a vândut rapid în ciuda preţului relativ ridicat datorită ingredientelor sale de înaltă calitate. Cu toate acestea, deşi vânzările erau în creştere, o problemă legată de capacul recipientului a făcut ca mulţi oameni să returneze produsul. Soluţia antreprenorului a fost să folosească plastic pentru capac, chiar dacă folosirea acestui material nu era ceva obişnuit în Coreea. În septembrie 1952, a deschis o fabrică de materiale plastice în Busan şi a început să producă perii de păr, tot din plastic, care au avut, de asemenea, un mare succes. În două luni, a trebuit să adauge maşini de producţie suplimentare pentru a satisface cererea explozivă; în acelaşi timp a început să dezvolte produse noi, cum ar fi periuţele de dinţi.

În 1953, Koo In-hwoi a reuşit să înfiinţeze subsidiara Lak Hui Industrial Co. Ltd, dar ambiţiile sale nu s-au oprit aici. După alţi cinci ani a pus bazele unei noi divizii, Goldstar, care mai târziu a devenit LG Electronics. Goldstar a început cu proiecterea unor aparate radio, prima unitate ieşind de pe linia de producţie în 1959. Apoi a început să producă telefoane, ventilatoare, aparate de aer condiţionat, televizoare şi frigidere.

De-a lungul timpului, compania a creat parteneriate cu alte branduri de renume, precum Hitachi şi Philips. În prezent, holdingul LG Corporation operează la nivel mondial prin mai mult de 30 de companii din domeniile electronică, chimie şi telecomunicaţii. LG operează, de asemenea, Coca-Cola Korea Bottling Company, administrează proprietăţi imobiliare, oferă consultanţă în management şi operează o serie de cluburi sportive profesioniste.

Koo In-hwoi, fondatorul LG
1. S-a născut pe 27 august 1907, în Coreea de Sud;
2. A fost preşedinte al Ziarului Internaţional Busan şi al Federaţiei Industriilor Coreene;
3. A avut, de-a lungul timpului, afaceri în mai multe domenii, cea mai de succes fiind compania LG;
4. A fost căsătorit cu Huh Eeul-soo, alături de care a avut un copil;
5. A murit pe 31 decembrie 1969.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.