Cum a tras pe sfoară Arabia Saudită America

27 Oct. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Oct. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

După ce liderii saudiți au refuzat să reducă producția de petrol, în ciuda vizitei președintelui Biden, oficialii americani sunt furioși că au fost păcăliți.

În timp ce președintele Biden plănuia o călătorie riscantă din punct de vedere politic în Arabia Saudită în această vară, consilierii săi de top au crezut că au încheiat un acord secret cu saudiții pentru a crește producția de petrol până la sfârșitul anului – un aranjament care ar fi putut ajuta la justificarea încălcării unui angajament de campanie a șefului de la Casa Albă de a evita regatul saudit și pe prințul moștenitor Mohammed bin Salman, scrie The New York Times.

Dar nu a funcționat. Biden s-a deplasat la Riad, dar, la începutul acestei luni, Arabia Saudită și Rusia au determinat OPEC plus, un grup de țări producătoare de petrol, să voteze pentru reducerea producției de țiței cu ​​două milioane de barili pe zi.

Mișcarea i-a înfuriat pe oficialii administrației Biden care au amenințat cu reevaluarea relației Americii cu regatul saudit și a produs o serie de declarații acuzatoare între cele două guverne – inclusiv o acuzație a Casei Albe că Arabia Saudită a ajutat Rusia în războiul său din Ucraina.
Episodul este un exemplu revelator al modului în care Arabia Saudită, sub conducerea prințului său moștenitor, ambițios și adesea nemilos, acuzat că a ordonat uciderea în 2018 jurnalistului saudit Jamal Khashoggi.

Khashoggi a fost ucis de agenți saudiți în consulatul acestei țări din Istanbul, într-o operațiune despre care Washingtonul crede că a fost comandată de prințul Mohammed, conducătorul de facto al regatului de câțiva ani. Prințul a negat că a ordonat uciderea lui Khashoggi, dar mai târziu a recunoscut că a avut loc „sub supravegherea mea”.

La sfârșitul lunii septembrie, regele Salman, tatăl lui Mohammed, l-a numit prim-ministru printr-un decret regal, despre care un oficial saudit a spus că este în conformitate cu responsabilitățile pe care prințul moștenitor le exercita deja. „Ordinul Regal nu lasă nicio îndoială că Prințul Moștenitor are dreptul la imunitate bazată pe statut”, au spus avocații prințului într-o petiție prin care solicită curții respingerea cazului, citând alte cazuri în care Statele Unite au recunoscut imunitatea unui șef de stat străin. În vizita efectuată în Arabia Saudită, Joe Biden i-a spus prințului Mohammed că îl consideră responsabil pentru uciderea lui Khashoggi. El a adăugat că prințul Mohammed a negat atunci implicarea, și a afirmat că cei implicați au fost trași la răspundere.

Ministrul saudit al energiei a denunţat marţi, 25 octombrie, că deblocarea rezervelor petroliere de urgenţă de către SUA are ca scop „manipularea pieţelor”, într-un moment în care Riadul şi partenerul său american au tensiuni din cauza preţului la aurul negru.
Această diatribă intervine la o săptămână după ce preşedintele Joe Biden a anunţat că SUA vor continua să recurgă la rezervele lor strategice într-o încercare de a stabiliza preţul la pompă.

„Oamenii îşi epuizează stocurile de urgenţă, le epuizează, le folosesc ca mecanism destinat să manipuleze pieţele, în timp ce obiectivul lor de bază este de a atenua deficitul de aprovizionare”, a declarat prinţul Abdelaziz ben Salmane, ministrul saudit al Eergiei, fără să numească SUA.

„Este de datoria mea să fac ca lumea să înţeleagă că pierderea stocurilor de urgenţă ar putea deveni dureroasă lunile viitoare”, a afirmat el într-o conferinţă economică la Riad.

Anunţul lui Joe Biden de a lua 15 milioane de barili suplimentar din rezervele strategice face parte dintr-un program de eliberare a unui total de 180 de milioane de barili din rezervele strategice pentru a face faţă exploziei preţurilor legată de invazia rusă în Ucraina. SUA acuză Arabia Saudită că face jocul Rusiei Acest anunţ intervine la două săptămâni după decizia ţărilor exportatoare de petrol, cu Arabia Saudită şi Rusia în frunte, de a-şi reduce cotele de producţie pentru a susţine preţurile, ceea ce a provocat iritare la Washington.

Administraţia americană l-a acuzat pe partenerul său saudit că face jocul Rusiei, care încearcă să-şi finanţeze războiul împotriva Ucrainei. Riadul a negat, asigurând că poziţia sa se bazează doar pe considerente economice. După o creştere spectaculoasă la începutul războiului, depăşind pragul simbolic de 100 de dolari pe baril, preţul la petrol a scăzut în ultimele luni, chiar dacă rămâne ridicat.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.