Cum au fost „feliate” achizițiile de 2 milioane de lei la compania care veghează cerul Republicii Moldova

Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat posibile practici de divizare intenționată a achizițiilor la Î.S. „MoldATSA”, care ar fi permis evitarea procedurilor competitive de achiziție și a mecanismelor de control instituțional.

Potrivit raportului de evaluare a integrității instituționale, în primele nouă luni ale anului 2025, întreprinderea a achiziționat bunuri și lucrări pentru sistemele de securitate în valoare totală de aproximativ 2 milioane de lei, însă acestea au fost împărțite în 14 contracte separate de mică valoare.

Inspectorii anticorupție consideră că această practică poate indica o posibilă divizare premeditată a achizițiilor pentru a evita organizarea unor proceduri competitive, ceea ce reduce transparența și concurența dintre operatorii economici.

Raportul mai arată că MoldATSA a recurs frecvent la achiziții directe, în detrimentul procedurilor deschise, ceea ce, în opinia CNA, creează premise pentru fraude și acte de corupție. Potrivit documentului, atribuirea repetată a contractelor către operatori economici diferiți, dar care ar putea avea legături între ei, reprezintă un risc suplimentar ce necesită verificări.

Evaluatorii au identificat și alte practici considerate vulnerabile. Printre acestea se numără încheierea unor contracte la limita pragului de 400.000 de lei, valoare peste care era necesar acordul fondatorului, urmată de majorarea ulterioară a sumelor prin acte adiționale. CNA apreciază că asemenea practici pot reprezenta o modalitate de eludare a mecanismelor de supraveghere și control.

Raportul mai relevă că întreprinderea nu a valorificat posibilitatea utilizării sistemului electronic M-Tender, iar transparența procedurilor de achiziții, monitorizarea executării contractelor și publicarea informațiilor de interes public au fost insuficiente.

În concluziile sale, CNA recomandă revizuirea modului de planificare și organizare a achizițiilor, utilizarea procedurilor competitive și consolidarea mecanismelor de control intern pentru a reduce riscurile de corupție și utilizare ineficientă a banilor întreprinderii.

#achizitii #Moldatsa #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o etapă mai complicată de implementare a Planului de Creștere finanțat de Uniunea Europeană. În a doua jumătate a anului 2026, autoritățile trebuie să realizeze 40 de acțiuni, printre care lichidarea a peste 10 întreprinderi de stat neprofitabile și reorganizarea altor 15 entități, a declarat secretarul general adjunct a Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Potrivit acesteia, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, conține 153 de acțiuni repartizate pentru anii 2025–2027. Până în prezent, din cele 48 de măsuri planificate pentru anul 2025 și prima jumătate a anului 2026 au fost realizate 46.

Dabija a precizat că pentru a doua jumătate a anului 2026 sunt prevăzute 40 de acțiuni, „mult mai complexe” decât cele implementate până acum.

Una dintre cele mai importante măsuri vizează întreprinderile de stat. Guvernul are în vedere lichidarea a peste 10 entități care nu mai sunt profitabile și reorganizarea altor 15 în alte forme juridice.

Potrivit Liliei Dabija, procesul a început deja, iar o listă a întreprinderilor vizate există încă din 2023. Aceasta a fost elaborată în urma unei evaluări a entităților publice după mai multe criterii, fiind stabilite companiile care urmează să fie reorganizate, lichidate, privatizate sau excluse de la privatizare.

Secretarul general adjunct a Guvernului a explicat că o parte dintre întreprinderile propuse pentru lichidare nu mai activează de ani buni, nu mai au angajați și nici structuri de conducere, dar continuă să figureze în registre și să genereze anumite costuri pentru stat.

În cazul entităților care vor fi reorganizate, autoritățile intenționează să mențină în mare parte personalul și să eficientizeze procesele interne. Unele întreprinderi ar putea fi transformate în societăți pe acțiuni sau absorbite în structuri mai mari.

Dabija a oferit drept exemplu reforma întreprinderilor din sectorul silvic. În prezent există peste 18 întreprinderi de stat în domeniu, iar planul autorităților prevede comasarea acestora într-o singură structură și reorganizarea ulterioară într-o societate pe acțiuni.

Planul de Creștere este condiționat de realizarea măsurilor asumate, fiecare acțiune are o anumită valoare financiară. După validarea lor de către Comisia Europeană, sumele sunt debursate în bugetul Republicii Moldova.

Totodată, 25% din fiecare tranșă debursată trebuie investită în proiecte de dezvoltare, în special în infrastructură. Potrivit Liliei Dabija, nouă proiecte sunt deja într-o etapă avansată de pregătire, printre acestea fiind și construcția Spitalului Regional Bălți, cu o valoare de peste 116 milioane de euro.