Cum au intrat giganţii Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft în clubul trilionarilor în dolari şi ce i-ar putea detrona

Alphabet, Amazon, Apple şi Microsoft, cei patru veterani ai selectului club de peste 1.000 de miliarde de dolari capitalizare din SUA, au un avantaj de care nou-venitul Tesla încă nu se poate bucura, respectiv veniturile masive care vin la pachet cu dominarea pieţei, scrie ZF.

De asemenea, aceste companii se regăsesc preponderent în portofoliile multor investitori şi reprezintă 20% din valoarea indicelui S&P 500.

Cele patru companii au o capitalizare cumulată de aproape 9.000 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, Germania şi Japonia înregistrează un produs intern brut (PIB) de 5.000 de miliarde de dolari, respectiv 4.000 de miliarde de dolari

Înaintea şedinţei de tranzacţionare de miercuri, Alphabet (GOOGL) afişa o valoare de piaţă de 1.890 de miliarde de dolari, iar acţiunile ofereau un randament de 90% prin comparaţie cu maximul înregistrat înainte de izbucnirea pandemiei, conform Fortune.

Principalul avantaj al gigantului este constituit de Google, divizie ce reprezintă 30% din piaţa americană de publicitate digitală. Businessul este o maşinărie de generat profituri, fiind alimentat în principal de YouTube.

În ceea ce priveşte Amazon (AMZN), pandemia a reuşit să intensifice dependenţa pentru comerţ virtual în SUA, unde gigantul este lider indiscutabil, iar segmentul de cloud al companiei ocupă şi astăzi prima poziţie în piaţă.

Mai mult, ambele divizii oferă un grad ridicat de rezistenţă în faţa inflaţiei, aspect dovedit printr-o creştere de 63% a acţiunilor faţă de recordul pre-pandemie şi o capitalizare de 1.780 de miliarde de dolari.

Totuşi, retailerii mari (Walmart, Target) şi mici devin tot mai buni la e-commerce, iar o competiţie mai puternică poate însemna o creştere mai slabă. Acţiunile AMZN se tranzacţionează la un multiplu de 70x veniturile estimate pentru următoarele 12 luni (cu mult peste media S&P de 24), iar investitorii şi-ar putea pierde din entuziasm dacă dinamica Amazon s-ar aplatiza.

Acţiunile Apple (AAPL) s-au apreciat cu peste 100% de la maximul de dinainte de coronavirus. În prezent, Apple este cea mai valoroasă companie din lume, cu o capitalizare de 2.710 de miliarde de dolari.

Ecosistemul Apple de produse high-end – de la iPad-uri, iPhone-uri, computere la aplicaţii şi servicii ca Apple Music – ţine clienţii loiali şi păstrează marjele la niveluri extrem de puternice. De exemplu, Apple a fost cea mai profitabilă companie inclusă în clasamentul Fortune 500 de şase ori în ultimii şapte ani.

Criza globală de semiconductori constituie însă o mare problemă pentru o companie care pune atât de mult accent pe hardware.

Totodată, o instanţă de judecată din SUA a decis recent ca Apple să îndrume utilizatorii de iPhone-uri către metode alternative de plată, aflate în afara App Store, mişcare ce ar putea afecta profiturile magazinului de aplicaţii.

Cunoscută în trecut exclusiv pentru sistemul de operare Windows şi programele Office, Microsoft (MSFT) cuprinde acum servicii de cloud (Azure), o platformă populară de gaming (Xbox), divizii de securitate cibernetică şi inteligenţă artificială. La fel ca în cazul Apple, produsele companiei tind să se „lipească” de clienţi şi oferă o creştere previzibilă a veniturilor.

Acţiunile MSFT înregistrează o creştere de aproximativ 80% de la recordul pre-pandemie şi capitalizarea ajunge la 2.480 de miliarde de dolari.

La capitolul „riscuri”, businessul de cloud, cea mai recentă poveste de succes a companiei, se confruntă cu o competiţie serioasă prin Amazon, Google şi alţi jucători, iar uneltele de productivitate de tip „web-based” continuă să micşoreze cota de piaţă a Windows.

#Alphabet #valoare #amazon #companii #Investiții #Microsoft #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.