Cum au supravieţuit companiile europene războiului din Ucraina şi şocului scumpirii fără precedent a energiei

Când Rusia a invadat Ucraina, Vladimir Putin a pariat că scumpirea dramatică a energiei şi scăderea încrederii vor duce la prăbuşirea multor companii europene. După un an, însă, multe companii europene au reuşit să facă faţă şocului reducându-şi consumul de energie şi îndreptându-şi atenţia asupra pieţei americane, scrie The Wall Street Journal.

În Germania, cea mai mare economie europeană, una dintre supravieţuitoare este Claas KGaA, mbH, un producător de utiliaje pentru agricultură cu venituri anuale de 5 miliarde de euro şi aproximativ 12.000 de angajaţi.

În loc să-şi restrângă operaţiunile, compania şi-a redus producţia din Rusia şi China, crescând-o în schimb la fabrica locală. Aceasta şi-a redus consumul de gaze cu aproape o treime şi şi-a reorientat vânzările dinspre Rusia către America.

Executivii companiei au fost nevoiţi să dezvolte un plan de urgenţă care să permită companiei să supravieţuiască unui declin de 30% al livrărilor de gaze. Claas a dezvoltat de asemenea software pentru a face faţă problemelor întâmpinate de sutele de furnizori pe care-i are.

În pofida tuturor schimbărilor, Claas nu a scăpat în întregime neafectată. Unele dintre procesele sale sunt acum mai costisitoare, erodându-i profitabilitatea şi competitivitatea, spun executivii. O lecţie învăţată de companie: evitarea dependenţei de o singură ţară, scrie ZF.

Financial Times a urmărit de asemenea eforturile a trei companii europene mari consumatoare de energie de a face faţă iernii trecute. În noiembrie, David Fernandez-Valladares, managing director al producătorului spaniol de plăci ceramice Realonda, a trebuit să aleagă între un nou contract pentru gaze şi a-şi pune încrederea în capriciile pieţelor energiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Acesta a ales a doua opţiune, iar acum se bucură după ce ieftinirea semnificativă a gazelor i-a redus factura la energie.

Pentru New Murano Gallery din Italia, decizia luată în criză de a fabrica produse high-end a ajutat în susţinerea vânzărilor. Compania caută acum să facă noi angajări, însă întâmpină dificultăţi în a acoperi unele poziţii din cauza şomajului ridicat din nordul Italiei.

Andrea Perotta, fondatorul companiei este încrezător că nu vor mai apărea surprize legate de preţul gazelor.

Însă optimismul acestuia nu este împărtăşit de Henrik Follmann, CEO al Follmann Chemie, din sectorul produselor chimice. Acesta se teme în continuare că costurile ar putea urca din nou.

Atât Follmann, cât şi Realonda se chinuie să rămân competitive în pofida scăderii costurilor legate de energie.

#soc #Energie #companii #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul Banca Mondială l-a numit pe economistul german Ulrich Schmitt în funcția de manager de țară pentru Republica Moldova, începând cu 1 iulie 2025. El o succede pe Inguna Dobraja, care a condus portofoliul instituției la Chișinău din iulie 2021.

„Sunt onorat să reprezint Grupul Banca Mondială în Moldova, unde voi lucra activ cu sectoarele public și privat pentru a găsi soluții de creare a locurilor de muncă, îmbunătățire a capitalului uman și creștere a competitivității”, a declarat Schmitt, subliniind că statutul de țară candidată la UE și agenda de reforme oferă Moldovei „o mare oportunitate de creștere durabilă pe termen lung”, în pofida crizelor generate de războiul din Ucraina.

Conform Cadrului de Parteneriat cu Țara, Banca Mondială își concentrează sprijinul pe trei direcții: climat investițional și locuri de muncă, dezvoltarea capitalului uman și investiții ecologice — în special în infrastructură și agricultură. În paralel, instituția acordă asistență pentru digitalizarea și consolidarea capacităților din sectorul public și privat, în vederea alinierii la standardele europene.

Ulrich Schmitt a fost anterior manager de operațiuni al Băncii Mondiale pentru Myanmar și Thailanda, cu sediul la Bangkok, și deține peste 20 de ani de experiență în cadrul instituției, inclusiv roluri în Europa și Asia Centrală, Sri Lanka, Maldive și China. Schmitt este doctor în managementul resurselor naturale al Universității Tehnice din München.