Promisiunile trăsnite ale politicienilor! A fost dezlegat misterul aeroportului Mărculești

Ideea deschiderii unui nou aeroport, a tot reapărut pe agenda factorilor de decizie din diferite partide și diverse guvernări. Începând cu 2013, autoritățile au analizat situația aeroportului de la Bălți, de la Cahul și de la Mărculești, constată Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Conform rezultatelor, aeroportul Mărculești ar fi cel mai bine poziționat pentru eventualele investiții. Cu toate acestea, pentru operaționalizarea acestuia este nevoie de reabilitat pista de aterizare, de construit un terminal de pasager, parcare, drumuri de acces, iluminat și de echipamente de siguranță pentru aterizarea și decolarea aeronavelor. La această etapă, autoritățile estimează costul total al investițiilor la aproximativ EUR 5 milioane. Dar, în baza experienței altor proiecte mari de infrastructură, în realitate suma ar putea fi mult mai mare. De exemplu, doar parcarea de la aeroportul internațional Chișinău (deschisă în anul 2016) a costat EUR 7 milioane. Construcția Arenei Chișinău a costat EUR 50 milioane. Construcția unui terminal nou la aeroportul din Iași se estimează la EUR 66 milioane (dintre care 85% reprezintă fonduri europene).

„Mai mult, analizând proiectele mari investiționale implementate de către autoritățile publice (din diferite țări) în ultimii 70 de ani, cercetătorii au stabilit că 9 din 10 proiecte au înregistrat costuri mai mari decât cele estimate la etapa de lansare a proiectelor, fiind depășite inclusiv termenii inițiali de finisare a proiectelor. Aeroportul din Berlin a fost inaugurat cu o întârziere de 8 ani, pe parcurs fiind stabilite 7 ținte diferite de finalizare a proiectului. Iar Opera din Sydney a depășit bugetul inițial cu 1400%. În acest context, costurile inițiale pentru reabilitarea aeroportului Mărculești nu par să fie corelate nu realitățile economice din jur”, a punctat Ghilețchi.

O altă promisiune a autorităților este reducerea de trei ori a taxelor aeroportuare la eventualul aeroport din Mărculești în comparație cu taxele actuale la aeroportul din Chișinău. Astfel, în loc de EUR 24 per pasager, acestea ar putea fi doar EUR 8 per pasager. Dacă analizăm cuantumul acestor taxe la aeroporturile din regiune, vom constata că și aici calculele autorităților ar putea fi mai optimiste decât ar permite realitatea economică.

„Cu toate acestea, proiectele ratate în Moldova, dar și în alte țări, arată că investițiile în infrastructură nu asigură automat creștere și valoare pentru cetățeni. Iar ideea unui al doilea aeroport regional pare să fie din această categorie. În condițiile în care, autoritățile urmează să preia managementul integral al aeroportului internațional Chișinău, ar fi mult mai justificat de continuat investițiile în acest aeroport, având în vedere că există deja o bază solidă de infrastructură. Iar sursele financiare care vor fi utilizate pentru modernizarea unui alt aeroport, ar putea fi redirecționate pentru dezvoltarea și implementarea unei politici atractive de creștere a numărului de companii care ar fi interesate să opereze zboruri de la acest aeroport”, a conchis Ghilețschi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Mărculești #Aeroport #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Philip Morris International a prezentat Raportul Integrat pentru anul 2023 care demonstrează o creștere semnificativă pe segmentul produselor fără fum. În cadrul unei conferințe la Paris, vicepreședintele Comunicare Globală PMI, Tommaso Di Giovani, a declarat că, în 2023, veniturile companiei provenite din vânzarea produselor fără fum au constituit 36.4%. El a precizat că cea mai bună performanță a fost înregistrată pe 25 de piețe, unde ponderea produselor fără fum în venituri a depășit 50 la sută, scrie InfoMarket.

PMI estimează că la nivel mondial sunt aproximativ 33 de milioane de utilizatori adulți ai produselor lor fără fum, inclusiv 28,6 milioane de utilizatori de dispozitive de încălzire a tutunului. Produsele sunt disponibile pe 84 de piețe din întreaga lume.

Ungaria, Lituania, Portugalia, Grecia și Slovacia se disting ca având cele mai mari cote de piață pentru produsele fără fum. O cotă de piață înaltă a acestor produse sunt raportate, de asemenea, în Republica Cehă, Italia și România.

„Aceste rezultate demonstrează că ne aflăm pe drumul corect spre un viitor fără fum”, spune Tommaso Di Giovanni. „Majoritatea investițiilor noastre sunt concentrate în Europa, ceea ce arată importanța acestei regiuni pentru noi. Am început transformarea unităților noastre de producție din Europa, iar acum 7 dintre cele 11 fabrici specializate în producerea tutunului pentru încălzire se află în UE, cele mai mari investiții fiind în fabricile din Otopeni (România) și Bologna (Italia)”, a mai spus Tommaso Di Giovanni.

Acesta a declarat că, în ultimii ani, PMI a investit aproximativ $12,5 miliarde în dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum, urmând obiectivul de a dezvolta alternative mai puțin nocive la fumatul tradițional.

Vorbind despre reglementare, Di Giovanni remarcă faptul că disponibilitatea produselor fără fum și accesul la informațiil despre acestea poate contribui la reducerea ratei fumatului. Un exemplu de politică eficientă este în Suedia, unde popularitatea snusului, un produs fără fum de uz oral, a transformat Suedia în țara cu cea mai mică incidență a cancerului pulmonar din Europa.

„Acolo unde produsele fără fum sunt interzise, iar țigările tradiționale domină piața, observăm mai puține schimbări pozitive în statisticile privind rata fumatului”, a conchis el. De exemplu, în Turcia, Olanda și Brazilia, unde vânzarea produselor fără fum este interzisă, rata fumatului a rămas practic neschimbată în ultimii ani.

În schimb, țările care asigură acces la alternative fundamentate științific, au înregistrat o scădere semnificativă a ratei fumatului. De exemplu, în Suedia, între 2014 și 2022, rata fumatului a scăzut cu 50%, în Noua Zeelandă cu 48%, în Japonia cu 33% și în Regatul Unit cu 29%.

„Acest lucru confirmă importanța inovațiilor și a unei reglementări echilibrate în atingerea obiectivelor de sănătate publică pentru reducerea fumatului”, subliniază Di Giovanni. El mai precizat că politica Suediei de a deveni o „țară fără fum” până în 2025 este un exemplu de strategie de succes în această direcție.

Vicepreședintele Comunicare Globală PMI a declarat că, având în vedere tendințele actuale, Philip Morris International continuă să-și dezvolte produsele fără fum, cu scopul de a oferi fumătorilor adulți o alternativă mai puțin nocivă.

Rezultatele din 2023 subliniază progresul companiei în implementarea strategiei de reducere a riscurilor asociate fumatului și confirmă angajamentul PMI către un viitor fără fum, ceea ce, într-un final, ar putea aduce schimbări semnificative în domeniul sănătății publice la nivel global.

#PMI #produse fara fum #raport