Cum moare o bancă. Studiu de caz Silicon Valley Bank

Banca din Silicon Valley Bank California a fost închisă de autoritățile de reglementare vineri și pusă sub controlul Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC).

Viteza dispariției SVB a fost uriașă. Marți, CEO-ul SVB, Greg Becker era la o conferință cu investitori, răspunzând la întrebări despre cum își petrece timpul liber. Câteva zile mai târziu, banca pe care o conducea se prăbușea, scrie hotnews.ro.

SVB a fost unul din marii beneficiari al boom-ului din Silicon Valley din ultimii câțiva ani

Dar semințele dispariției SVB au fost plantate încă de acum doi ani, din 2021, spune Marc Rubinstein, un expert în piețe financiare.

SVB a fost unul din marii beneficiari al boom-ului din Silicon Valley din ultimii câțiva ani. Pe măsură ce capitaluri uriașe de risc au fost plasate în startup-urile finanțate de SVB, miliarde de dolari au intrat ca depozite la SVB.

Banca stătea pe un munte de cash – de la 102 miliarde dolari a ajuns la depozite de 189 miliarde dolari. Banii ăștia trebuiau plasați undeva.

Căutând randament într-o eră a ratelor dobânzilor ultra-scăzute, banca a investit într-un portofoliu de 120 de miliarde de dolari de titluri de valoare, dintre care 91 de miliarde de dolari în obligațiuni ipotecare cu rată fixă, cu o rată medie a dobânzii de doar 1,64%, blocând numerarul pentru mai bine de un deceniu și expunându-se la pierderi în cazul în care ratele dobânzilor creșteau rapid.

Cum exact asta s-a întâmplat cu dobânzile începând de anul trecut, valoarea portofoliului a scăzut cu 15 miliarde de dolari, o sumă aproape egală cu întreg capitalul SVB. Cleștele începuse să se strângă. Dacă ar fi vândut din obligațiuni, banca risca să devină insolvabilă.

Era ca în dilema prizonierului: fiecare investitor știa că e în siguranță dacă nu-și retrage banii cu condiția ca și ceilalți să procedeze la fel

În martie 2023, circa 40 de directori financiari din diferite grupuri tehnologice s-au adunat în stațiunea de schi Utah, Deer Valley, pentru summit-ul anual găzduit chiar de Silicon Valley Bank. La nici o săptămână, o parte din directori schimbau mesaje despre cât de oportun este să-și mai păstreze banii la SVB, scrie FT.

Potrivit sursei citate, banca tocmai ce vânduse titluri de 20 de miliarde de dolari (vânzare în pierdere, dar necesară pentru nevoia de cash) pentru a atenua scăderea abruptă a depozitelor, atrăgând astfel atenția investitorilor asupra vulnerabilităților din bilanț. Era ca în dilema prizonierului: fiecare investitor știa că e în siguranță dacă nu-și retrage banii cu condiția ca și ceilalți să procedeze la fel. Numai că fiecare și-a salvat cum a putut pielea: cei mai mulți și-au retras depozitele și le-au mutat la JP Morgan, HSBC sau la alte bănci. Totul s-a petrecut în câteva zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Clienții au inițiat retrageri de 42 de miliarde de dolari într-o singură zi – un sfert din totalul depozitelor băncii – și aceasta nu a mai putut face față solicitărilor

Vineri, banca era prăbușită. Clienții au inițiat retrageri de 42 de miliarde de dolari într-o singură zi – un sfert din totalul depozitelor băncii – și aceasta nu a mai putut face față solicitărilor. Federal Deposit Insurance Corporation – autoritatea de reglementare bancară din SUA care garantează depozite de până la 250.000 de dolari – s-a mutat la sediul băncii din Santa Clara, California, a declarat-o insolvabilă și a preluat controlul.

CEO-ul băncii a încercat să aranjeze o ofertă publică de acțiuni ale băncii prin Goldman Sachs, iar General Atlantic s-a angajat să cumpere acțiuni de 500 de milioane de dolari. Asta se întâmpla miercuri seara. Joi însă tranzacția picase.

„Problema de la Silicon Valley Bank este agravată de baza de clienți relativ concentrată. La sfârșitul anului 2022, banca avea 37.466. deponenți, fiecare deținând peste 250.000 USD per cont. Excelent când afacerile sunt în plină expansiune, dar groaznic atunci când piața se contractă”, spune Rubinstein.

Decizia SVB de a vinde titlurile a semnalat în piață că banca nu mai are cash. Marii investitori, cum e fondul lui Peter Thiel, sfătuiau deja companiile să-și retragă banii de la SVB. Becker, într-o serie de întâlniri cu clienții și investitorii SVB, le spunea acestora să nu intre în panică. Era însă prea târziu.

SVB Financial Group, care se concentrează pe startupurile din domeniul tehnologiei, a suferit cel mai mare colaps de la criza financiară din 2008, zguduind pieţele globale, provocând scăderea acţiunilor şi lăsând fondatorii de firme din sectorul tehnologiei nesiguri că îşi vor putea plăti personalul. Rezerva Federală a Statelor Unite a anunţat că va organiza luni o şedinţă cu uşile închise a consiliului guvernatorilor, conform procedurilor accelerate, transmite Reuters. Banca centrală nu a oferit alte detalii, dar anunţul vine după prăbuşirea de vineri a Silicon Valley Bank, care este cel mai mare eşec al unei bănci de la criza financiară din 2008.

#Silicon Valley Bank #svb #depozite #investitori #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă Bursa de Valori va fi înființată Chișinău. Această investiție strategică vine din partea Bursei de Valori București, care va contribui la crearea unei burse moderne, adaptate necesităților economiei noastre, a annțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-o postare pe Facebook.

„Vom avea o bursă de valori care să servească și să susțină necesitățile economiei noastre. Statul va fi acționar cu o participație, iar acest lucru ne va permite să influențăm direcția de dezvoltare a Bursei și să menținem angajamentul ferm de a dezvolta piața de capital din Moldova”, a subliniat ministrul Alaiba.

Potrivit lui Alaiba, o bursă de valori oferă posibilitatea de a investi în instrumente financiare, ceea ce va contribui la creșterea economiilor și la dezvoltarea fondurilor de pensii și asigurări private. Totodată, companiile locale vor avea acces mai ușor la capital din România și din alte colțuri ale lumii, datorită tehnologiilor avansate de tranzacționare.

Printre beneficiile principale ale acestui proiect se numără se numără posibilitatea ca toți cetățenii să investească în instrumente financiare ce vor sprijini fondurile de pensii și asigurările private, accesul mai rapid al companiilor locale la capital românesc și internațional, atragerea investitorilor instituționali globali, care vor contribui la integrarea companiilor noastre în lanțurile valorice globale, conectarea pieței Moldovei la piețele europene și accelerarea dezvoltării pieței noastre de capital și parteneriatul cu Bursa de Valori București, care aduce expertiză și credibilitate internațională.

Piața de capital din Moldova este subdezvoltată și nu contribuie suficient la finanțarea, gestionarea riscurilor și nevoile investiționale ale economiei. În listing-ul bursier sunt 18 companii, dintre care 11 sunt bănci care sunt obligate prin lege să se listeze la bursă.

Piața de capital dar și Bursa de Valori din Republica Moldova au apărut organizat. După ce țara noastră va a obținut independența și a decis că va avea o economie de piață, au fost adoptate o serie de legi, prin care cea mai mare parte a proprietății publice a trecut în proprietate privată. Astfel, în 1991 a fost adoptată Legea cu privire la privatizare, în 1992 – cea cu privire la societățile pe acțiuni, în 1993 – Legea cu privire la Hârtiile de valoare și Bursele de Valori iar în 1994-1995 a decurs procesul de privatizarea în masă.

Conform legii privatizării, Republica Moldova a ales următoarea cale de privatizare a patrimoniului public: reorganizarea întreprinderilor de stat în societăți pe acțiuni, emiterea de către acestea a acțiunilor pe care să le vândă la licitație, iar oamenii, prin intermediul fondurilor fiduciare sau a asociațiilor de cetățeni, să procure aceste acțiuni contra bonuri patrimoniale. În acest mod au fost privatizate circa 1.400 de societăți pe acțiuni iar când a început să funcționeze bursa, la 26 iunie 1995 mai existau pe lângă acestea 43 fonduri de investiții, 10 companii fiduciare și peste trei milioane de acționari.