Cum profită Kârgâzstan de pe urma rușilor bogați care au fugit de mobilizarea lui Putin

Exodul sutelor de mii de ruși care au fugit de mobilizare a remodelat puternic economiile fostelor națiuni sovietice precum Kârgâzstan, unde prețurile pe piața imobiliară au crescut accelerat, iar unele afaceri locale au prins avânt.

Orașe precum Bișkek, unde limba rusă este încă vorbită pe scară largă, au devenit destinații principale pentru rușii care aveau puține opțiuni după ce au fugit de ordinul de mobilizare, frontierele s-au închis, iar prețul biletelor de avion a ajuns la un nivel exorbitant.

Profitând de situație, antreprenorii ruși Iulia și Ilya Kuleshov și-au transformat casa închiriată în capitala Kârgâzstanului într-un centru de voluntariat, care a devenit refugiu temporar pentru ruși.

„Am primit o mulțime de solicitări de la oameni care căutau un loc pentru o noapte sau două”, a declarat Kuleshova pentru The Moscow Times.

Și-au numit casa cu opt dormitoare „Acoperișul roșu”. Aici au ajuns să stea 20 de ruși, despre care soții Kuleshov spun că dormeau câte trei într-o cameră, dar și pe holuri.

Aproape jumătate de milion de ruși au sosit în Kârgâzstan în primele nouă luni ale acestui an, potrivit cifrelor oficiale din Kârgâzstan, ceea ce reprezintă mai mult decât dublu față de numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. În timp ce mulți au plecat de atunci, se crede că zeci de mii s-au stabilit în țară pe termen mediu sau lung. În timp ce reacția oamenilor la sosirea atât de mulți ruși a fost în mare parte pozitivă, unele tensiuni au fost declanșate de bogăția multora dintre noii sosiți (puterea de cumpărare pe cap de locuitor în Rusia este de șase ori mai mare decât în Kârgâzstan, conform Băncii Mondiale). În special, proprietarii kârgâzi au crescut chiriile – unii cu până la 100%. În unele cazuri, chiriașii locali au fost evacuați în favoarea rușilor.

Creșterile de preț în Bișkek i-au forțat pe rușii nou sosiți să plece în alte zone din țară. În timp ce cei care au fugit din Rusia la începutul războiului erau în mare parte angajați în sectorul IT sau specialiști cu venituri mari, rușii care au fugit de mobilizarea lui Putin aveau statut economic și social mult mai diversificat.

Unii ruși care au fugit în septembrie s-au întors deja acasă, reducând presiunea asupra chiriilor în orașe precum Bișkek, dar mulți alții intenționează să rămână în străinătate, temându-se că mobilizarea ar putea fi reluată.

Kârgâzstanul se așteaptă în curând la un „al treilea val” de emigranți ruși.

dată cu problemele tot mai mari apărute după sosirea atâtor ruși, au apărut însă și oportunități economice. Economia Kârgâzstanului a crescut cu 8% în primele opt luni ale acestui an, de la doar 3,6% în întregul an 2021.

Alte destinații populare pentru rușii fugari au cunoscut, de asemenea, boom-uri economice, națiunile din Caucazul de Sud, Georgia și, respectiv, Armenia așteaptându-se acum la o creștere economică de 10 – 13%.

Economiștii estimează că sosirea specialiștilor și potențialilor investitori din Rusia, precum și a corporațiilor multinaționale precum Apple, care își mută personalul la Bișkek, vor oferi un impuls puternic economiei țării.

„Sper cu adevărat că măcar o parte din banii pe care [rușii] îi aduc și îi plătesc aici vor intra în bugetul țării. Îmi doresc foarte mult ca Kârgâzstanul să beneficieze de acest val”, spune reprezentanta unui ONG.

#mobilizare #rusi bogati #chirie #pret #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.