Cum să răcorim aerul din birouri. Recomandări de la specialiști

Agenția pentru Eficiență Energetică anunță lansarea celui de al doisprezecelea spot informativ, care vine și cu un pliant ce conține informații privind menținerea aerului rece în birou.

Uneori, tot ce trebuie pentru performanță și voie bună în oficiu este o gură de aer proaspăt. Mai ales vara, când biroul este aerisit și răcit suficient, colegii se pot concentra mai bine și se îmbolnăvesc mai rar. Dacă doriți să aveți cheltuieli mai mici dar nu vă permiteți schimbări radicale, Agenția pentru Eficiență Energetică vine cu sfaturi:

Deschideți periodic ferestrele. Ventilarea regulată sporește productivitatea și previne durerile de cap;
Obișnuiți-vă să aerisiți încăperea de dimineață – deschideți larg toate geamurile ca să răciți pereții biroului cu brizele de aer matinal;
Folosiți jaluzele sau obloane. Astfel veți economisi energia prin utilizarea rațională a ventilatorului sau aparatelor de aer condiționat;
Înverziți biroul. Plantele cresc umiditatea, filtrează poluanții și transformă dioxidul de carbon în oxigen;
Utilizați eficient aparatele de aer condiționat. Nu le setați la performanțe maxime. Încercați să păstrați aceeași temperatură în tot oficiul. Diferențele de temperatură din hol sau toaletă pot duce la probleme circulatorii sau răceală.

Puteți accesa spotul pe link-ul de mai jos:

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.