Cum să răcorim aerul din birouri. Recomandări de la specialiști

Agenția pentru Eficiență Energetică anunță lansarea celui de al doisprezecelea spot informativ, care vine și cu un pliant ce conține informații privind menținerea aerului rece în birou.

Uneori, tot ce trebuie pentru performanță și voie bună în oficiu este o gură de aer proaspăt. Mai ales vara, când biroul este aerisit și răcit suficient, colegii se pot concentra mai bine și se îmbolnăvesc mai rar. Dacă doriți să aveți cheltuieli mai mici dar nu vă permiteți schimbări radicale, Agenția pentru Eficiență Energetică vine cu sfaturi:

Deschideți periodic ferestrele. Ventilarea regulată sporește productivitatea și previne durerile de cap;
Obișnuiți-vă să aerisiți încăperea de dimineață – deschideți larg toate geamurile ca să răciți pereții biroului cu brizele de aer matinal;
Folosiți jaluzele sau obloane. Astfel veți economisi energia prin utilizarea rațională a ventilatorului sau aparatelor de aer condiționat;
Înverziți biroul. Plantele cresc umiditatea, filtrează poluanții și transformă dioxidul de carbon în oxigen;
Utilizați eficient aparatele de aer condiționat. Nu le setați la performanțe maxime. Încercați să păstrați aceeași temperatură în tot oficiul. Diferențele de temperatură din hol sau toaletă pot duce la probleme circulatorii sau răceală.

Puteți accesa spotul pe link-ul de mai jos:

Amintim că, Agenția pentru Eficiență Energetică este autoritatea administrativă în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii și are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.