Cum se poate obține independența energetică față de Rusia?

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, spunea sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că Uniunea Europeană poate rezista fără gaz rusesc. Fostul președinte al României Traian Băsescu, în prezent eurodeputat, a avut la rândul său, săptămâna trecută, o intervenție în plenul Parlamentului European în care a propus trei soluții pentru securitatea Europei și stoparea ofensivei Rusiei către Ucraina. Prima dintre aceste soluții se referea la accelerarea procesului de dobândire a independenței energetice față de Rusia.

„Aș aminti că nu-i prima dată când Gazprom joacă politic. Au mai fost momente în care Rusia, deliberat, a redus livrările de gaze către UE”, spune Traian Băsescu.

Uniunea Europeană depinde în proporție de circa 30 la sută de importurile de gaz din Rusia, în timp ce în România, nevoile de import sunt chiar mai mici.

Traian Băsescu a explicat, duminică seara, la Digi24, cum se poate realiza independența energetică de Rusia:

„Sunt două căi. Prima și cea mai rapidă și care trebuie exploatată rapid este importul de gaze lichefiate, care se poate face din Qatar, din zona caspică și mai ales din Statele Unite. Totul este să dezvoltăm rapid o infrastructură de terminale de gaze lichefiate prin care Europa să-și poată primi gazele de care are nevoie.

În al doilea rând, pentru a consolida independența energetică trebuie să ne îndreptăm cât mai mult către regenerabile.

Traian Băsescu: Bulgaria sabotează o sursă extraordinară de gaz

Și nu în ultimul rând, avem o sursă extraordinară, care e Azerbaidjanul, și pe care o sabotează chiar state europene. Spre exemplu, conducta BRUA, care este proiectată în primă fază să tranziteze 4,5 miliarde de metri cubi de gaze din Azerbaidjan către Austria, trecând prin Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, până la Baumgarten, în Austria, este sabotată de Bulgaria. În condițiile în care România a terminat construcția conductei din anul 2020, Bulgaria, care are de construit 136 de kilometri de conductă, n-a construit nici 1 kilometru. Deci, trebuie să găsim soluția încetării jocurilor politice atunci când este vorba de aprovizionarea cu energie.

Pe de altă parte, avem energiile regenerabile, înțeleg că două firme vor, spre exemplu, să instaleze în România, în Marea Neagră, două parcuri eoliene. Sunt binevenite, numai să nu se piardă în birocrația noastră tradițională!

Și nu în ultimul rând, după cum vă este cunoscut, Comisia Europeană a recunoscut energia electrică produsă pe bază de reactoare nucleare ca fiind o energie curată, deci – dezvoltarea capacităților nucleare.

#independență. gaz #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar urma să ocupe locul 129 din 180 de economii în clasamentul PIB-ului nominal pentru anul 2030, potrivit unui clasament realizat de platforma Visual Capitalist în baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Economia țării este estimată la 30,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 0,02% din economia mondială.

Moldova se află în clasament între Madagascar și Gabon. Madagascarul ocupă locul 128, cu un PIB estimat la 30,7 miliarde de dolari, iar Gabonul este pe locul 130, cu 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord urmează pe locul 131, cu 27,3 miliarde de dolari.

În regiune, diferențele sunt considerabile. România ocupă locul 37, cu un PIB estimat la 613,8 miliarde de dolari, în timp ce Ucraina se află pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari. Bulgaria este pe locul 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Astfel, economia României ar urma să fie de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova, iar economia Ucrainei de aproximativ nouă ori mai mare.

La nivel mondial, Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie, cu un PIB prognozat la 37,7 trilioane de dolari, urmate de China, cu 26 de trilioane de dolari. Pentru locul trei este prognozată o competiție strânsă între Germania și India, cu 6,178 și, respectiv, 6,173 trilioane de dolari. În top zece se mai află Regatul Unit, Japonia, Franța, Brazilia, Italia și Canada.

La coada clasamentului mondial se află în principal state insulare și economii foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție, cu un PIB estimat la aproximativ 0,6 miliarde de dolari, fiind urmată de Tonga, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, São Tomé și Príncipe, Vanuatu, Grenada și Comore.

În Europa, economia continentului este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, ceea ce ar reprezenta aproape o cincime din economia mondială. Europa este descrisă drept una dintre cele mai echilibrate regiuni din lume din punctul de vedere al distribuției economice între țări. În cadrul Uniunii Europene, statele membre ar urma să ajungă împreună la un PIB nominal de 26,5 trilioane de dolari, dacă nu vor exista schimbări în componența blocului comunitar. Germania ar rămâne liderul UE, urmată de Franța, cu circa 4 trilioane de dolari, și Italia, cu 3 trilioane.

În afara UE, Regatul Unit ar rămâne cea mai mare economie europeană, cu aproximativ 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane. Rusia este, totodată, printre puținele economii majore despre care prognoza estimează că se vor contracta în perioada 2026–2030.

La nivel global, economia mondială este estimată să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, cu o contribuție tot mai importantă a economiilor emergente din Asia.