Războiul miroase a sânge și suferință! Sturza: Trauma, sindromul agresorului rus

Nu e nimic romantic și frumos într-un război. Statistic vorbind, 8% din oameni au nevoie permanent de adrenalină. Anume ei, dependenții de adrenalină practică sporturi extreme, pariază la cazinou, investesc în crypto și fac politică. Printre ei și cei care îsi doresc război, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza într-o postare pe Facebook recentele evoluții cu privire la situația din Ucraina.

Generația mea s-a născut la 10-15 ani după Marele Război. Urmările în mare erau depășite, nu și memoria. 75 de ani de pace relativă i-a deprins pe cei mai tineri cu ideea că pacea este un fenomen permanent, iar creșterea bunăstării e ceva dat de la Dumnezeu”, a punctat fostul premier.

El spune că Afganistan, Transnistria sunt alte conflicte mai puțin cunoscute care au făcut ca și generația să „miroase” consecințele hidoase ale războaielor.

Nu e nimic romantic și frumos la război. Sânge, suferință, ură, degradare, mizerie umană. Totul începe cu urale patriotice, flori și marșuri triumfaliste și se termină cu moartea fizică sau psihică. Întrebați-i pe cei care au avut așa experiență și o să vă povestească. Așa că pare cel puțin ciudat cum unii își doresc război. Dacă nu vorbim de devieri psihice vădite”, relevă omul de afaceri..

Sturza spune că nu e un pacifist, dar mereu spera la rațiunea în ultimă instanță a rușilor și a lui Putin personal.

M-am înșelat amarnic! Acum nici nu mai contează dacă se va trece la faza „fierbinte” sau nu. Trauma, sindromul agresorului rus este o realitate. Sute de mii de oameni sunt pe drumuri. Zilnic mor oameni… Toată stima și respectul față de un popor mare și o cultură gigantică sunt puse la grea încercare. Pentru? Nici o explicație rațională… Războiul miroase a sânge și suferință…”, conchide fostul premier.

#agresor #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM