Războiul miroase a sânge și suferință! Sturza: Trauma, sindromul agresorului rus

Nu e nimic romantic și frumos într-un război. Statistic vorbind, 8% din oameni au nevoie permanent de adrenalină. Anume ei, dependenții de adrenalină practică sporturi extreme, pariază la cazinou, investesc în crypto și fac politică. Printre ei și cei care îsi doresc război, a comentat fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza într-o postare pe Facebook recentele evoluții cu privire la situația din Ucraina.

Generația mea s-a născut la 10-15 ani după Marele Război. Urmările în mare erau depășite, nu și memoria. 75 de ani de pace relativă i-a deprins pe cei mai tineri cu ideea că pacea este un fenomen permanent, iar creșterea bunăstării e ceva dat de la Dumnezeu”, a punctat fostul premier.

El spune că Afganistan, Transnistria sunt alte conflicte mai puțin cunoscute care au făcut ca și generația să „miroase” consecințele hidoase ale războaielor.

Nu e nimic romantic și frumos la război. Sânge, suferință, ură, degradare, mizerie umană. Totul începe cu urale patriotice, flori și marșuri triumfaliste și se termină cu moartea fizică sau psihică. Întrebați-i pe cei care au avut așa experiență și o să vă povestească. Așa că pare cel puțin ciudat cum unii își doresc război. Dacă nu vorbim de devieri psihice vădite”, relevă omul de afaceri..

Sturza spune că nu e un pacifist, dar mereu spera la rațiunea în ultimă instanță a rușilor și a lui Putin personal.

M-am înșelat amarnic! Acum nici nu mai contează dacă se va trece la faza „fierbinte” sau nu. Trauma, sindromul agresorului rus este o realitate. Sute de mii de oameni sunt pe drumuri. Zilnic mor oameni… Toată stima și respectul față de un popor mare și o cultură gigantică sunt puse la grea încercare. Pentru? Nici o explicație rațională… Războiul miroase a sânge și suferință…”, conchide fostul premier.

#agresor #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.