Cumperi de pe AliExpress? Gigantul chinez a fost sancționat cu 550 de milioane de euro

Comisia Europeană a aplicat platformei de comerț online AliExpress o amendă record de 550 de milioane de euro (circa 629 de milioane de dolari) pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva vânzării de produse ilegale, contrafăcute și periculoase, scrie REUTERS.

Sancțiunea este cea mai mare aplicată până acum în baza Digital Services Act (DSA), legislația europeană care obligă marile platforme online să combată conținutul și produsele ilegale.

Potrivit Comisiei Europene, AliExpress nu a evaluat corect riscurile privind comercializarea produselor ilegale și a supraestimat eficiența propriilor sisteme de detectare și eliminare a acestora. În consecință, pe platformă au rămas disponibile săptămâni întregi produse contrafăcute, jucării nesigure și cosmetice considerate periculoase pentru consumatori.

Executivul european a criticat și sistemul de recomandare și publicitate al platformei, despre care susține că a favorizat răspândirea produselor ilegale. Totodată, sistemul de verificare a mărcilor comerciale, creat pentru combaterea contrafacerilor, a fost calificat drept ineficient și insuficient dotat cu personal, fiind ușor de ocolit de comercianții care vând produse false.

„Acest lucru este foarte periculos pentru consumatori și incorect față de companiile care respectă regulile”, a declarat comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen.

Potrivit datelor prezentate de Comisie, AliExpress a avut anul trecut 193 de milioane de utilizatori în Uniunea Europeană, depășind platformele Shein (156 de milioane) și Temu (130 de milioane). Atât Temu, cât și platforma X a lui Elon Musk au fost sancționate anterior în baza DSA, însă cu amenzi mult mai mici – 200 de milioane de euro, respectiv 120 de milioane de euro.

AliExpress a respins sancțiunea, calificând-o drept „disproporționată”, și a anunțat că analizează decizia și toate opțiunile legale disponibile.

Compania riscă și noi sancțiuni dacă măsurile de remediere pe care le va propune autorităților europene nu vor fi considerate suficiente pentru respectarea legislației privind serviciile digitale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.