Curent la preț de foc în România! 233 de euro/MWh. Moldova, expusă scumpirii

România, una dintre principalele piețe de unde Republica Moldova importă energie electrică pentru acoperirea necesarului în orele de vârf, se confruntă cu noi probleme în sistemul energetic și cu o explozie a prețurilor pe piața spot. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, atrage atenția că pentru 24 septembrie prețul energiei electrice din România ajunge la 233 de euro/MWh, al doilea cel mai ridicat nivel din Europa.

„Informație importantă privind situația energiei electrice din România, de unde importăm și noi o parte din necesarul nostru în orele de vârf”, a scris Junghietu într-o postare.

Potrivit informațiilor prezentate de ministru, energia electrică tranzacționată marți, 23 septembrie, pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) de la București, cu livrare pe 24 septembrie, are un preț mediu de 1.224 de lei românești/MWh, echivalentul a aproximativ 233 de euro/MWh.

La acest nivel, România are al doilea cel mai mare preț spot al energiei electrice din Europa, fiind depășită doar de Ungaria, unde cotația ajunge la 239 de euro/MWh.

Scumpirea este pusă pe seama deficitului de capacități de producție în raport cu nivelul consumului, în special în orele de vârf. Situația este agravată de indisponibilitatea celor două unități nucleare de la Cernavodă, producția redusă a hidrocentralelor și a parcurilor eoliene, dar și de oprirea unor grupuri energetice pe cărbune în urma unor avarii, pe lângă capacitățile scoase din funcțiune conform programului.

Producția hidro este afectată inclusiv de debitul redus al Dunării.

Evoluțiile de pe piața românească sunt importante și pentru Republica Moldova, care depinde structural de importurile de energie electrică pentru acoperirea unei părți a consumului. Ministerul Energiei a subliniat anterior că integrarea cu piața energetică europeană și cooperarea cu România sunt esențiale pentru securitatea aprovizionării Republicii Moldova.

În prezent, consumatorii casnici deserviți de Premier Energy achită un tarif de 2,39 lei pentru un kWh de energie electrică, în timp ce pentru consumatorii FEE-Nord prețul este de 2,88 lei/kWh.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.