De ce se scumpeşte totul: preţurile ambalajelor explodează din cauza crizei lanţurilor de aprovizionare

De la hârtie şi carton la conserve şi sticle din plastic, preţurile ambalajelor sunt în creştere puternică pe fondul preţurilor mai mari ale materiilor prime şi penuriilor provocate de criza lanţurilor de aprovizionare la nivel mondial, scrie ZF.

Preţul cartonului pentru ambalaje a explodat odată cu cererea din cauza creşterii preţurilor materiilor prime utilizate pentru fabricare. Astfel, preţul lemnului a înregistrat mai mult de o triplare în Europa în perioada aprilie 2020-aprilie 2021. Amidonul a consemnat de asemenea creşteri dramatice, în jur de 50%, din iunie 2021, iar preţul hârtiei reciclate este şi el în creştere continuă, notează Le Monde.

Conservele sunt de asemenea din ce în ce mai scumpe pe fondul creşterii preţurilor aluminiului. Preţurile aluminiului au avansat pe fondul stocurilor reduse şi al planurilor Chinei de majorare a preţului de referinţă pentru contractele pe cărbune pe termen lung în 2022, potrivit Reuters.

În SUA, o penurie de ambalaje din aluminiu loveşte în producătorii de bere, dar şi de hrană pentru animale. Industria americană a berii a avertizat că penuria ar putea duce la creşterea preţurilor pentru consumatori. Iar iubitorii de animale se confruntă cu o criză de hrană pentru acestea din acelaşi motiv, criza de ambalaje de aluminiu.

O altă penurie resimţită la nivel mondial este cea de PET-uri de plastic, iar competiţia pentru sticle goale din plastic se înteţeşte. Preţurile spot pentru sticle PET reciclate aproape s-au dublat în Europa de la începutul anului, potrivit datelor S&P Global Platts, scrie The Wall Street Journal.

Impactul problemelor existente la nivelul lanţurilor de aprovizionare este resimţit diferit de diversele segmente ale industriei ambalajelor, însă există temeri comune: îngustarea marjelor de profit, potenţialul unor noi întârzieri de livrare, conflictele privitoare la responsabilitate şi nemulţumirea consumatorilor.

Noi închideri de producţie sunt posibile, potrivit IVK Europe, care reprezintă industria materialelor plastice, şi celor mai mari jucători din industria europeană a metalelor. Acestea ar putea duce la pierderi de locuri de muncă şi produse.

Iar efectele sunt ciclice. Orice închideri de producţie vor exacerba probabil întârzierile existente, împingând şi mai departe creşterile de preţuri şi sporind presiunea pe ofertă.

#pretul ambalajelor #lanturi de aprovizionare #scumpiri #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.