De ce SUA mai sunt dependente de regimul lui Putin: America plătește în continuare miliarde de dolari Rusiei

16 Iun. 2023, 04:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 04:24 // Actual //  bani.md

După declanșarea războiului din Ucraina de către Putin în februarie 2022, Occidentul a impus mai multe pachete de sancțiuni economice împotriva Moscovei pentru a-i reduce capacitatea de luptă.

Deși Statele Unite au stabilit numeroase interdicții contra Rusiei, totuși Washingtonul a mai rămas dependent de regimul lui Putin, prin importurile de uraniu îmbogățit.

America plătește miliarde de dolari pentru combustibilul nuclear achiziționat din Rusia, potrivit The New York Times.

Companiile americane de energie nucleară se bazează pe uraniul îmbogățit ieftin produs în Rusia. Această dilemă geopolitică se intensifică pe măsură ce schimbările climatice subliniază nevoia de energie fără emisii.

Astăzi, firmele din SUA americane plătesc aproximativ 1 miliard de dolari pe an agenției nucleare de stat ruse pentru a cumpăra combustibilul care generează mai mult de jumătate din energia fără emisii a Statelor Unite.

Este unul dintre cele mai semnificative fluxuri de bani rămase din Statele Unite către Rusia și continuă, în ciuda eforturilor intense ale aliaților SUA de a rupe legăturile economice cu Moscova. Plățile pentru uraniu îmbogățit sunt făcute către subsidiarele Rosatom, care, la rândul lor, sunt strâns legate de aparatul militar al Rusiei.

Dependența Statelor Unite de energia nucleară este pregătită să crească, deoarece țara își propune să reducă dependența de combustibilii fosili. Dar nicio companie americană nu îmbogățește uraniul. Statele Unite au dominat odată piața, până când un vârtej de factori istorici, inclusiv un acord de cumpărare de uraniu îmbogățit între Rusia și Statele Unite, menit să promoveze programul nuclear pașnic al Rusiei după prăbușirea Uniunii Sovietice, a permis Rusiei să înghețe jumătate din piața globală.

Statele Unite și Europa au încetat în mare măsură să cumpere combustibili fosili din Rusia ca pedeapsă pentru invazia Ucrainei.

Dar construirea unui nou lanț de aprovizionare cu uraniu îmbogățit va dura ani de zile – și mult mai multă finanțare guvernamentală decât cea alocată în prezent.

Aproape o treime din uraniul îmbogățit utilizat în SUA provine din Rusia

Aproximativ o treime din uraniul îmbogățit folosit în Statele Unite este acum importat din Rusia, cel mai ieftin producător din lume. Aproape o duzină de țări din întreaga lume depind de Rusia pentru mai mult de jumătate din uraniul îmbogățit.

Dependența lasă, de asemenea, centralele nucleare actuale și viitoare din Statele Unite vulnerabile în fața unei închideri rusești a vânzărilor de uraniu îmbogățit, despre care analiștii spun că este o strategie imaginabilă pentru președintele Vladimir Putin, care deseori folosește energia ca instrument geopolitic.

Cu toate acestea, având în vedere că războiul a ajuns la al doilea an și nu se găsește niciun sfârșit, guvernul SUA a dat dovadă de puțină promptitudine în a porni îmbogățirea internă.

„Este inexplicabil că la peste un an după ce Rusia a invadat Ucraina, administrația Biden nu pare să aibă un plan pentru a pune capăt acestei dependențe”, a declarat James Krellenstein, directorul GHS Climate, o firmă de consultanță în energie curată.

„Am putea elimina aproape toată dependența Americii de îmbogățirea Rusiei prin finalizarea fabricii de centrifuge din Ohio.”, a spus expertul.

În această săptămână, Departamentul Energiei a emis un proiect mult așteptat al unei cereri de propuneri pentru a extinde îmbogățirea internă a uraniului, în special pentru instalații precum TerraPower din Kemmerer, Wyoming. Kathryn Huff, secretarul adjunct al departamentului pentru energie nucleară, a declarat că proiectul este un „pas important” în oprirea „dependenței americane de Rusia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.