De ce vrea Putin s-o debarce pe Maia Sandu. Aeroportul Chișinău este vital să aducă omuleți verzi în Transnistria

21 Feb. 2023, 09:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2023, 09:30 // Actual //  bani.md

Zelenski spune că Moscova vrea să aibă o conducere pro Kremlin în Moldova  pentru ca astfel să aibă oricând acces la aeroportul din Chișinău, pentru că e singura poartă de acces spre Transnistria, susține jurnalistul român Cristian Hrițuc într-o postare pe Facebook..

Potrivit lui, aeroportul ăla e vital. „Ca să înțelegeți însă că războiul ăsta hibrid nu este de ieri de azi, și de ce aeroportul ăla e o miză, o să vă spun cum au slăbit moldovenii capacitatea trupelor GOTR din Transnistria”.

„În anii guvernării Filip sau pe vremea lui Plahotniuc, cum vreți voi, militarii de rang înalt din Transnistria, conducătorii GOTR când plecau în concediu, plecau de pe aeroportul Chișinău. Când se întorceau, li se interzicea accesul pe teritoriul Republicii Moldova, erau catalogați persona non grata și pe cale de consecință nu mai puteau ajunge în Transnistria la locul de muncă”, a punctat Hrițuc

El spune că ăștia din GOTR făceau exerciții de luptă, fără să anunțe Chișinăul, se jucau de-a desantul la ei în bătătură, iar moldovenii când prindeau un ofițer superior că pleacă în concediu îl așteptau să îi dea cu interdicția în cap.

„Bine, atunci au fost și cele mai multe expulzări de spioni ruși, iar lui Rogozin i s-a interzis aterizarea la Chișinău. Așadar, aeroportul e vital dacă vrei să aduci omuleți verzi în Transnistria, ca apoi să îi duci mai departe în Ucraina dacă vrei să îți aduci logistică sau pur și simplu dacă vrei să creezi presiune pe granița aia dintre Ucriana și Transnistria”, a punctat Hrițuc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 09:59 // Actual //  Ursu Victor

Prețurile petrolului ar putea rămâne la niveluri ridicate mult mai mult decât anticipau investitorii și alimentează un nou val de presiuni inflaționiste asupra economiei mondiale. Contractele futures pentru livrările din 2027 s-au scumpit în ultimele săptămâni, iar analiștii avertizează că efectele războiului cu Iranul asupra pieței energetice riscă să se prelungească și anul viitor și afectează costurile de transport, producție și dobânzile, relatează Axios.

Potrivit datelor de piață analizate de publicația americană, contractele futures pentru petrol cu livrare în ianuarie 2027 au crescut cu 17% de la începutul lunii septembrie, depășind pragul de 97 de dolari pentru un baril. Este cel mai ridicat nivel înregistrat de aceste contracte de la izbucnirea războiului cu Iranul.

Scumpirile sunt vizibile și pentru celelalte perioade de livrare. Contractele pentru iunie 2027 au avansat cu 18%, până la 88 de dolari pe baril, în timp ce cele pentru decembrie au crescut cu 13%, ajungând la aproximativ 81 de dolari. Deși piețele continuă să anticipeze o anumită ieftinire a petrolului pe parcursul anului viitor, reducerea așteptată este mult mai modestă decât estimările de acum câteva săptămâni.

Schimbarea de perspectivă vine după ce, la sfârșitul verii, investitorii mizau pe diminuarea tensiunilor cu Iranul și pe reluarea livrărilor de petrol din Orientul Mijlociu. Aceste speranțe au fost însă înlocuite de temeri privind persistența riscurilor geopolitice și costurile ridicate ale transportului maritim.

Un factor suplimentar de vulnerabilitate îl reprezintă diminuarea rezervelor de petrol. Stocurile au contribuit inițial la amortizarea șocului provocat de întreruperea livrărilor din Orientul Mijlociu, însă o parte importantă a acestora a fost consumată de la începutul conflictului. În consecință, economia mondială devine mai expusă unui eventual nou salt al cotațiilor.

Situația complică inclusiv calculele băncilor centrale. În mod tradițional, instituțiile monetare au tratat scumpirile energiei drept șocuri temporare, evitând să reacționeze excesiv prin majorarea dobânzilor. Persistența prețurilor ridicate riscă însă să transforme aceste creșteri într-o sursă de inflație de durată, cu efecte asupra consumului, investițiilor și ritmului de creștere economică.

Paradoxal, exporturile de petrol din Golful Persic au revenit chiar peste nivelurile anterioare războiului. Potrivit Wall Street Journal, care citează datele companiei Kpler, livrările au depășit 24 de milioane de barili pe zi în săptămâna încheiată la 18 octombrie, comparativ cu 23,3 milioane de barili înaintea conflictului.

Recuperarea a fost posibilă prin utilizarea unor rute alternative și prin transferarea petrolului între nave în afara Strâmtorii Ormuz. Aceste soluții presupun însă cheltuieli suplimentare și riscuri de securitate considerabile.

Christopher Haines, responsabil pentru piața mondială a petrolului în cadrul Energy Aspects, avertizează că posibilitățile de majorare a exporturilor din Orientul Mijlociu rămân limitate, chiar și cu mecanismele alternative de transport. În plus, restabilirea încrederii companiilor maritime și a asigurătorilor că navele nu vor fi atacate va fi extrem de dificilă.

Economistul Robin Brooks consideră că scumpirea petrolului este determinată într-o măsură importantă de creșterea costurilor de transport și de teama unor noi atacuri, nu doar de un deficit fizic de țiței. Potrivit estimărilor sale, exporturile din Golful Persic recuperaseră deja 91% din nivelul anterior războiului, iar prima de risc asociată conflictului adaugă cel puțin 20 de dolari la prețul unui baril.

În paralel, administrația președintelui american Donald Trump încearcă să reducă prețurile carburanților înaintea alegerilor legislative de la mijlocul mandatului. Una dintre măsurile recente vizează facilitarea accesului pe piață al unor volume suplimentare de motorină rusească. Efectele ar putea fi însă limitate, deoarece atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia și sancțiunile care îngreunează reparațiile restrâng capacitatea Moscovei de a majora exporturile.