UE vrea cerințe dure de capital pentru băncile care dețin criptoactive

Cerinţe dure de capital pentru băncile care deţin criptoactive trebuie să fie reglementate rapid în legea bancară care se discută acum la nivelul UE, dacă Europa vrea să îndeplinească termenul limită convenit la nivel global, se arată într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters.

Comitetul global Basel al autorităţilor de reglementare bancară din principalele centre financiare ale lumii a stabilit ianuarie 2025 ca termen limită pentru implementarea cerinţelor de capital pentru expunerile băncilor la criptoactive, cum ar fi stablecoins (monedele stabile) şi bitcoin.

„Pentru moment, băncile au expuneri reduse la criptoactive şi doar o implicare limitată în furnizarea de servicii legate de criptoactive. Băncile şi-au exprimat interesul în tranzacţionarea criptoactivelor, în numele clienţilor lor, şi în furnizarea de servicii legate de criptoactive”, se arată în documentul Comisiei Europene consultat de Reuters.

Standardele Basel sunt aplicate în UE printr-o lege, iar o amânare ar putea însemna că băncile vor trebui să aştepte mai mult să intre pe piaţa cripto, deoarece reglementări separate la nivelul blocului comunitar pentru tranzacţionarea criptoactivelor vor intra în vigoare în 2024.

Pentru a asigura aplicarea reglementărilor cripto Basel, UE fie poate propune o lege nouă, fie să extindă legea bancară care se finalizează acum, aşa cum a solicitat Parlamentul European.

Atât UE, cât şi Parlamentul European au drepturi egale în privinţa legii bancare şi ar urma să înceapă negocierile privind textul final, care include provizioanele privind criptoactivele, se arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, băncile vor avea indicii clare privind cerinţele legate de expunerile la criptoactive şi se vor asigura că riscurile provocate de aceste activităţi sunt adecvat rezolvate.

De asemenea, în document se sugerează că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar putea colabora cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a se asigura că va exista o clasificare adecvată a criptoactivelor.

Reglementările Basel stabilesc cerinţe de capital punitive pentru cripromondele fără susţinere, cum ar fi bitcoin, şi cerinţe mai puţin conservatoare pentru stablecoin, care este susţinut de un activ sau monedă fiduciară.

De asemenea, în document se arată că Autoritatea Bancară Europeană, în cooperare cu cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, ar trebui să aibă o listă care să conţină modul în care sunt clasificate actualele criptoactive.

#capital #criptoactive #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.