Războiul sancțiunilor împotriva Rusiei: Cine a câștigat jocul Occidentului cu Putin, de-a șoarecele și pisica

21 Feb. 2023, 08:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Feb. 2023, 08:33 // Actual //  bani.md

„Economia rusă este pe cale să fie redusă la jumătate”, a spus Joe Biden în martie anul trecut, în timp ce a anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după invazia sa pe scară largă a Ucrainei.

Institutul pentru Finanțe Internaționale (IIF) a prezis o scădere cu 15% a PIB-ului Rusiei în 2022, iar banca americană JP Morgan cu 12%, dar în realitate economia Moscovei s-a contractat cu doar 2,2%.

Annalena Baerbock, ministrul german de Externe, a promis că sancțiunile „lovesc sistemul Putin, în centrul său de putere”, iar Liz Truss, omologul său britanic, a prognozat că oligarhii ruși nu vor avea unde să se ascundă, potrivit The Guardian.

Sancțiunile UE, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, „lucrează pentru a paraliza capacitatea lui Putin de a-și finanța mașina de război”.

Realitatea a fost oarecum diferită, reflectând ceea ce analiștii spun că a fost o încredere exagerată în Occident cu privire la viteza cu care sancțiunile convenite cu o coordonare fără precedent de către G7 ar putea dăuna Rusiei.

Economia Rusiei s-a contractat cu doar 2,2% anul trecut. Şomajul, conform unor cifre oficiale, desigur dubioase, se situează acum la 3,7 %. Sectorul construcțiilor a reușit să crească semnificativ chiar dacă industria auto și electronică au avut de suferit. O recoltă extraordinară a determinat creșterea sectorului agricol.

Fondul Monetar Internațional estimează acum că Rusia va crește mai rapid în 2023 și 2024 decât Marea Britanie. Nu este apocalipsă financiară acum la Moscova.
La urma urmei, rușii au început să se grăbească la bancomat, la începutul invaziei, temându-se că rămân fără bani. Rubla a scăzut, scăzând de la aproximativ 70-75 față de dolar la aproape 140.

Sute de firme occidentale mai mari, de la McDonalds la BP la multinaționale IT, s-au „autosancționat” prin suspendarea sau încetarea operațiunilor lor din Rusia, chiar dacă unele nu au plecat de fapt.

Europa a finanțat mașina de război a lui Putin

Turcia a devenit o rută pentru Rusia de a importa mărfuri vitale produse în vest, cum ar fi piese de producție. Surse din Trezoreria SUA spun că acum au ridicat problema abordării Turciei cu privire la comerțul cu Rusia, ca o problemă de primă importanță în relația bilaterală.

Statele Unite privesc, de asemenea, cu nerăbdare un alt aliat, Emiratele Arabe Unite. Cercetările efectuate de o echipă de analiști de date din Berlin, care examinează peste 500.000 de tranzacții bancare după începutul războiului, au constatat că, din punct de vedere al valorii, 66% din retragerile efectuate de clienții nerezidenți ai băncilor ruse au fost către beneficiari aflați în Emiratele Arabe Unite. Aceasta reprezintă o creștere de 40% față de anul precedent.
Reziliența surprinzătoare a economiei ruse nu se datorează în primul rând profesionalismului tehnic al oficialilor băncii centrale sau depășirii sancțiunilor, ci, în schimb, unui defect structural al sancțiunilor: dependența Europei de exporturile rusești de petrol și gaze, sursa a 40% din veniturile bugetului rusesc.

Europa a finanțat mașina de război rusească pe care a denunțat-o. Excedentul contului curent al Rusiei pentru anul 2022 a fost de 227,4 miliarde de dolari – o creștere de 86% față de anul precedent și mai mult de dublu față de recordul anterior.

Putin și-a jucat cea mai bună carte de război economic – reducerea exporturilor de gaze către Europa – și a fost o greșeală și va rămâne așa în iarna viitoare dacă UE controlează cererea. În decurs de un an, Putin a distrus podul de gaz al Rusiei către Europa, piesa centrală a economiei ruse postbelice.

Putin intenționează să cheltuiască 6,3% din PIB pentru apărare și securitate națională numai în bugetul federal din 2023, dublând cheltuielile pentru apărare la peste 10 miliarde de ruble. Întrebarea care se pune acum este cât timp poate fi susținut acest nivel de cheltuieli, dacă veniturile din energie scad atât de repede.

În cele din urmă, un război internațional de sancțiuni este un joc de-a pisica și șoarecele în care ambele părți caută indicii în mijlocul dezinformării pentru a încerca să prevină mișcările celeilalte.

În cele din urmă, nu este la fel de decisiv ca pe câmpul de luptă, dar dacă Occidentul poate menține cursul, Putin ar putea găsi că opțiunile sale se îngustează. Dacă va supraviețui, va fi o lovitură pentru puterea dolarului și una care nu va trece neobservată la Beijing.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Feb. 2025, 15:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 15:33 // Actual //  Ursu Victor

Fosta consilieră financiară a gigantului petrolier KazMunayGas, Mariana Durleșteanu acuză, într-o postare pe Facebook, o schemă de corupție care implică sume masive de bani europeni destinați crizei energetice din Moldova. Potrivit acesteia, banii Uniunii Europene, care ar trebui să sprijine populația și securitatea energetică a țării, sunt deturnați prin companii fantomă și conturi offshore, consolidând dependența Moldovei de gazul rusesc.

Fondurile alocate de UE pentru subvenții energetice și dezvoltarea energiei alternative sunt utilizate pentru achiziții opace de gaz. Gazul este cumpărat prin intermediari din Dubai și vândut Moldovei la prețuri umflate, diferențele fiind transferate în conturi offshore.

Andrei Spînu, Dorin Recean și conducerea „Energocom” sunt acuzați că dirijează aceste scheme cu sprijinul liderului transnistrean Vadim Krasnoselski. Transnistria primește gaz gratuit, în timp ce Moldova plătește pentru energia electrică produsă în regiunea separatistă.

Facturile la energie pentru moldoveni sunt umflate artificial, iar economia țării pierde milioane de euro. UE, care intenționează să sprijine dezvoltarea Moldovei, ajunge, indirect, să alimenteze corupția.

Mariana Durleșteanu propune măsuri pentru a opri aceste practici, inclusiv asigurarea transparenței în achizițiile de gaz ale „Energocom”, eliminarea intermediarilor dubioși și solicitarea unui audit european. Ea subliniază că perpetuarea acestei scheme subminează încrederea în sprijinul european și agravează dependența energetică a Moldovei de Rusia. Totodată, avertizează că cotațiile TTF pentru gaz indică deja creșteri, ceea ce ar putea amplifica și mai mult impactul negativ asupra economiei moldovenești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală