De la Guvern la indemnizații grase! Cifrele care sar în ochi ale fostei ministre a Finanțelor

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.