Ministrul Finanțelor câștigă mai mult din consultanță decât din funcția publică

31 Mart. 2026, 17:20
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2026, 17:20 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat pentru anul 2025 venituri din consultanță, care depășesc   salariul obținut din funcția publică, potrivit declarației de avere .

Conform documentului, Gavriliță a încasat circa 59 de mii de euro din activități de consultanță, în timp ce salariul de ministru a fost de aproximativ 101 mii de lei. În paralel, acesta a declarat venituri suplimentare de peste 1,07 milioane de lei din alte servicii și salarii, ceea ce indică o pondere majoră a veniturilor din surse externe funcției publice.

Un alt detaliu important este venitul din chirii, care se ridică la circa 33,5 mii de euro anual, dar și dobânzile obținute din investiții în valori mobiliare de stat și conturi bancare.

La capitolul active, ministrul deține investiții în fonduri în valoare de aproximativ 308 mii de lei, dar și plasamente externe de peste 15 mii de euro. În plus, acesta investește activ în titluri de stat, inclusiv emise chiar de Ministerul Finanțelor, cu randamente de până la 6,9%.

În ceea ce privește bunurile imobile, Gavriliță deține două apartamente – unul de circa 126 m² și altul de peste 90 m², precum și drept de folosință asupra unei case de 156 m², dobândită în 2025. Valoarea totală a acestor proprietăți depășește echivalentul a câteva milioane de lei.

La capitolul bunuri mobile, ministrul a achiziționat în 2025 un automobil Volvo XC40 în valoare de peste 700 de mii de lei, pe lângă un BMW i3 deținut anterior.

Datele mai arată că ministrul nu are datorii declarate, ceea ce îl plasează într-o situație financiară stabilă, cu venituri diversificate din consultanță, investiții și proprietăți.

 

 

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.