Ministrul Finanțelor câștigă mai mult din consultanță decât din funcția publică

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat pentru anul 2025 venituri din consultanță, care depășesc salariul obținut din funcția publică, potrivit declarației de avere .

Conform documentului, Gavriliță a încasat circa 59 de mii de euro din activități de consultanță, în timp ce salariul de ministru a fost de aproximativ 101 mii de lei. În paralel, acesta a declarat venituri suplimentare de peste 1,07 milioane de lei din alte servicii și salarii, ceea ce indică o pondere majoră a veniturilor din surse externe funcției publice.

Un alt detaliu important este venitul din chirii, care se ridică la circa 33,5 mii de euro anual, dar și dobânzile obținute din investiții în valori mobiliare de stat și conturi bancare.

La capitolul active, ministrul deține investiții în fonduri în valoare de aproximativ 308 mii de lei, dar și plasamente externe de peste 15 mii de euro. În plus, acesta investește activ în titluri de stat, inclusiv emise chiar de Ministerul Finanțelor, cu randamente de până la 6,9%.

În ceea ce privește bunurile imobile, Gavriliță deține două apartamente – unul de circa 126 m² și altul de peste 90 m², precum și drept de folosință asupra unei case de 156 m², dobândită în 2025. Valoarea totală a acestor proprietăți depășește echivalentul a câteva milioane de lei.

La capitolul bunuri mobile, ministrul a achiziționat în 2025 un automobil Volvo XC40 în valoare de peste 700 de mii de lei, pe lângă un BMW i3 deținut anterior.

Datele mai arată că ministrul nu are datorii declarate, ceea ce îl plasează într-o situație financiară stabilă, cu venituri diversificate din consultanță, investiții și proprietăți.

#gavrilita #avere #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.