Deșeurile, transformate în electricitate și căldură. Ministerul Energiei propune sprijin pentru centrale

12 Oct. 2026, 14:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Oct. 2026, 14:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Instalațiile care transformă deșeurile în gaz pentru a produce electricitate și căldură ar putea beneficia din nou de un mecanism de sprijin în Republica Moldova. Ministerul Energiei propune alocarea unei cote de 20 MW pentru aceste centrale, astfel încât producătorii să poată vinde energia electrică la un tarif fix, stabilit de ANRE.

Propunerea se regăsește într-un proiect de hotărâre a Guvernului și vizează instalațiile de cogenerare de înaltă eficiență pe bază de singaz. Acesta este un gaz obținut prin gazeificarea unor materii prime, care este ulterior utilizat pentru producerea simultană a electricității și căldurii.

Potrivit proiectului, instalațiile ar putea valorifica biocombustibili solizi, deșeuri agricole, culturi și plante energetice, dar și deșeuri menajere solide și deșeuri periculoase. Produsele din silvicultură sunt excluse din lista materiilor prime prevăzute.

Această tehnologie beneficia de sprijin în cadrul reglementărilor valabile până la sfârșitul anului 2025, însă nu a mai fost inclusă în lista aprobată pentru perioada 2026–2030. Ministerul Energiei susține că excluderea a îngreunat accesul investitorilor la mecanismul de tarif fix, care le oferă mai multă predictibilitate în recuperarea investițiilor.

Cota de 20 MW propusă pentru instalațiile pe bază de singaz ar urma să fie realocată din cele 55 MW rezervate centralelor care produc energie prin arderea directă a combustibililor solizi și a deșeurilor. Pentru acestea ar rămâne 35 MW. Plafonul total pentru sursele cu producție controlabilă s-ar menține la 95 MW.

Ministerul argumentează că Republica Moldova are nevoie de mai multe surse de energie a căror producție poate fi controlată. La sfârșitul lunii iulie 2026, capacitățile regenerabile instalate însumau aproximativ 1 090 MW, iar circa 97% reveneau panourilor fotovoltaice și instalațiilor eoliene, dependente de soare și de vânt.

În schimb, centralele pe bază de singaz pot produce energie în funcție de necesități, cu condiția asigurării combustibilului. Potrivit autorilor, dezvoltarea lor ar permite valorificarea resurselor locale și ar reduce dependența de piețele externe de energie.

Accesul la sprijin ar fi condiționat de respectarea cerințelor de eficiență, a regulilor privind gestionarea deșeurilor și a legislației de mediu. Instalațiile vor trebui să obțină actele permisive necesare, inclusiv pentru emisii și gestionarea reziduurilor, și să treacă, după caz, prin evaluarea impactului asupra mediului.

 

12 Oct. 2026, 13:32
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
12 Oct. 2026, 13:32 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania aeriană letonă airBaltic oferă piloților salarii brute care pot depăși 14 mii de euro lunar, în funcție de experiență, funcție și numărul de zboruri efectuate. Pachetele de remunerare pentru anul 2026 includ salarii fixe, plăți suplimentare pentru activitatea de zbor și o serie de beneficii, în contextul extinderii flotei de aeronave Airbus A220-300 și a rețelei de destinații europene.

Potrivit informațiilor cu privire la structura salarială a companiei, copiloții (First Officers) beneficiază de salarii de bază cuprinse între 63600 și 72420 de euro brut anual, echivalentul a 5.300–6.035 de euro lunar. Veniturile pot crește odată cu includerea plăților suplimentare pentru zboruri și ajung la aproximativ 88470 de euro anual, respectiv 7373 de euro pe lună, în cazul copiloților care lucrează în regim de navetă.

Copiloții cu experiență avansată (Senior First Officers) pot încasa salarii de bază de până la 85200 de euro anual, fără a lua în calcul remunerația suplimentară pentru activitatea de zbor.

La începutul carierei, piloții cu mai puțin de 300 de ore de zbor primesc aproximativ 3550 de euro brut lunar, la care se adaugă plățile pentru perioadele suplimentare de zbor.

Cele mai mari venituri sunt rezervate comandanților de aeronavă. Un căpitan aflat la primul nivel salarial poate câștiga aproximativ 113400 de euro brut anual, adică 9450 de euro lunar. În cazul comandanților cu experiență și al instructorilor examinatori, remunerația de bază poate ajunge la 171600 de euro anual, echivalentul a 14300 de euro pe lună. Veniturile efective pot fi și mai mari, în funcție de activitatea suplimentară.

Sistemul de salarizare al airBaltic presupune un venit garantat care include zece perioade de zbor, activitatea ce depășește acest prag este remunerată separat. Sumele prezentate sunt brute, iar veniturile nete depind de impozitele și contribuțiile aplicabile în Letonia.

Compania propune și două modele de organizare a programului de lucru. Piloții care locuiesc în alte țări europene pot opta pentru un contract de 85% din norma întreagă, cu 13 zile de activitate urmate de zece zile libere. Pentru cei care aleg să locuiască în apropierea bazelor operaționale din Riga, Tallinn sau Vilnius, este disponibil un contract cu normă întreagă, organizat după un program de cinci zile de lucru și trei zile libere, repetat.

Pe lângă salarii, airBaltic oferă bilete nelimitate pentru deplasările personale către domiciliu pe propriile curse, angajații achită doar taxele aeroportuare. După șase luni de activitate, facilitățile de călătorie pot fi extinse și asupra membrilor familiei, inclusiv soțului sau partenerului, copiilor și părinților.

Compania acoperă, de asemenea, cheltuielile pentru licențele de pilot și examinările medicale efectuate în Letonia, iar costurile conversiei licențelor străine pot fi rambursate în anumite limite.

airBaltic operează aeronave Airbus A220-300 și își dezvoltă activitatea pe piața europeană, încercând să atragă piloți experimentați prin salarii competitive și programe flexibile de muncă.

Compania aeriană letonă airBaltic, care operează inclusiv zboruri spre și dinspre Aeroportul din Chișinău, traversează o perioadă de reorganizare a activității, în paralel cu extinderea și eficientizarea operațiunilor. Transportatorul, cunoscut pentru flota sa de aeronave Airbus A220-300, este unul dintre principalii operatori aerieni din regiunea baltică, având baze la Riga, Tallinn și Vilnius.