Dictatura porțiilor: cartoful, raționalizat de Lukașenko

Pe fondul unui deficit major de cartofi în Belarus, președintele Alexandr Lukașenko le-a recomandat cetățenilor să reducă consumul acestui aliment de bază. „O dată pe săptămână, de două ori maxim, și atunci copți sau piure”, a declarat liderul de la Minsk în timpul unei vizite în raionul Volkovysk, potrivit agenției oficiale BelTA. El a invocat și motive de sănătate, susținând că excesul de cartofi duce la îngrășare: „Dacă o să mâncăm cartofi așa cum scriem pe TikTok, n-o să mai fim slăbuți”.

Vorbind despre motivele crizei, Lukașenko a dat vina pe fermierii locali care ar fi preferat să exporte cartofii în Rusia, unde prețurile sunt de două-trei ori mai mari: „Unii au vrut să câștige — țăranii au exportat, fermierii au exportat. Pe de o parte. Pe de altă parte, s-a depistat și un fel de sabotaj pe undeva”.

Totuși, el a afirmat că situația s-ar fi stabilizat deja: „Nu văd probleme mari, deja apare prima recoltă de cartofi”, a spus președintele.

Problema lipsei cartofilor a fost sesizată încă din februarie, însă Lukașenko a recunoscut-o oficial abia pe 8 mai, invocând atunci faptul că agricultorii s-au reorientat către export, nemulțumiți de prețurile mici de achiziție pe piața internă. Ulterior, șeful statului a cerut mărirea producției de cartofi astfel încât să fie suficienți atât pentru Belarus, cât și pentru export în Rusia, precizând că „nu e vorba de caritate, ci de bani serioși”.

Ca parte a măsurilor anticriză, începând cu 27 mai, Belarus a ridicat și interdicția privind importul de cartofi din Uniunea Europeană.

Între timp, specialiștii din domeniu au explicat deficitul prin factori climatici nefavorabili în sezonul agricol anterior. Directorul Centrului de cercetare pentru cartoficultură din cadrul Academiei Naționale de Științe, Vadim Mahanko, dar și oficiali din Ministerul Agriculturii au respins ideea unui export masiv sau a unui sabotaj.

Totuși, în iunie, Lukașenko a lansat o nouă ipoteză: deficitul ar fi fost creat artificial, de „anumite persoane” implicate într-un complot împotriva conducerii statului. Numele acestora nu au fost dezvăluite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#portie #cartof #Lukasenko

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Argentina, Ucraina și Pakistan se află în fruntea clasamentului mondial al celor mai mari datornici ai Fondului Monetar Internațional (FMI), cu obligații financiare de zeci de miliarde de dolari. Argentina domină categoric topul, cu o datorie de 56,8 miliarde de dolari, de aproape patru ori mai mare decât cea a Ucrainei. Republica Moldova nu figurează printre cei mai mari debitori, însă datele oficiale ale FMI arată că țara noastră avea la sfârșitul lunii septembrie 2026 împrumuturi restante de aproximativ 938 de milioane de dolari.

Potrivit unui clasament realizat pe baza datelor oficiale ale FMI de la începutul lunii octombrie 2026, Argentina ocupă prima poziție, cu o datorie de 56,8 miliarde de dolari, echivalentul a 8,2% din Produsul Intern Brut estimat pentru anul curent.

Pe locul al doilea se situează Ucraina, cu 14,4 miliarde de dolari cu o pondere de 6,4% din PIB. Împrumuturile contractate de Kiev sunt legate în mare parte de necesitățile de finanțare generate de războiul declanșat de Rusia, care a afectat grav infrastructura, economia și finanțele publice ale țării.

Pakistanul ocupă poziția a treia, cu 10,8 miliarde de dolari, urmat de Egipt, cu 10,6 miliarde de dolari, și Ecuador, cu 9,4 miliarde de dolari. În cazul Ecuadorului, datoria față de FMI reprezintă 6,8% din PIB, una dintre cele mai ridicate ponderi din clasament.

Topul primelor zece țări este completat de Coasta de Fildeș, cu 5,6 miliarde de dolari, Ghana – 4 miliarde, Bangladesh – 3,9 miliarde, Kenya – 3,8 miliarde și Republica Democrată Congo – 3,3 miliarde de dolari.

Situația Argentinei este rezultatul unor crize financiare repetate, marcate de inflație ridicată, deprecierea monedei naționale și dificultăți de acces la piețele internaționale de capital. În 2018, țara a negociat cu FMI un acord de finanțare de 57 de miliarde de dolari, urmat de alte programe de sprijin. Cel mai recent acord, aprobat în aprilie 2025, a prevăzut finanțări de 20 de miliarde de dolari, dintre care 12 miliarde au fost puse imediat la dispoziția autorităților argentiniene.

În cazul Ucrainei, FMI a aprobat în februarie 2026 un nou program de 8,1 miliarde de dolari, ca parte a unui pachet mai amplu de sprijin internațional destinat menținerii stabilității financiare și susținerii reconstrucției economice.

Deși Republica Moldova nu apare printre cei mai mari datornici ai FMI, țara noastră continuă să aibă obligații financiare față de instituția internațională.

Potrivit datelor oficiale ale Fondului Monetar Internațional, la 30 septembrie 2026, soldul creditelor acordate Republicii Moldova constituia 691,13 milioane de drepturi speciale de tragere (DST), unitatea de cont utilizată de FMI. La un curs de referință de aproximativ 1,3565 dolari pentru un DST, aceasta înseamnă circa 938 de milioane de dolari.

Din această sumă, aproximativ 395,4 milioane DST reprezintă obligații aferente mecanismului extins de finanțare (EFF), 241,8 milioane DST provin din finanțări concesionale, iar alte 53,9 milioane DST sunt aferente mecanismului pentru reziliență și sustenabilitate.

Datele mai arată că soldul datoriei Republicii Moldova față de FMI s-a redus ușor față de sfârșitul anului 2025, când constituia 716,62 milioane DST. Diferența este de aproximativ 25,5 milioane DST, echivalentul unei diminuări de 3,6%.

#datorie #bani #FMI