Terminatorul agriculturii! Slusari îl acuză pe Bolea că și-a „tras banii” în drumuri

16 Iun. 2025, 09:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Iun. 2025, 09:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, a venit cu o analiză asupra situației actuale din agricultură și a noii conduceri de la Ministerul Agriculturii. Într-o postare pe facebook, Slusari afirmă că, deși este încă prea devreme pentru concluzii, actuala ministră arată „abordări corecte” în unele aspecte ale politicilor agricole. Totuși, aceasta ar avea un deficit de influență politică și experiență administrativă, într-un sistem guvernamental unde agricultura „este departe de priorități”.

Slusari compară activitatea actualei ministre cu perioada în care Ministerul Agriculturii a fost condus de Vladimir Bolea, despre care spune că a impus un „trend nociv”, axat pe susținerea marilor holdinguri transnaționale, în detrimentul fermierilor mici și mijlocii. Acesta acuză fosta conducere că a deturnat fonduri europene pentru „cârpeala electorală a drumurilor”, lăsând sectorul agricol fără compensații esențiale precum restituirea accizelor la motorină și rambursarea TVA.

„Programul de rambursare a TVA a devenit practic nefuncțional, iar fondul de solidaritate pentru fermierii afectați de secetă a fost dat uitării, deși a fost folosit intens pentru PR politic”, susține Slusari. El adaugă că speră, chiar și cu „o mare doză de naivitate”, ca Vladimir Bolea să fie tras la răspundere pentru „acțiunile și inacțiunile subversive care au dus la distrugerea fermierilor adevărați”.

Cu toate acestea, Slusari afirmă că observă „abia perceptibile” semne că politica agrară ar putea fi redirecționată în favoarea fermierilor micro, mici și mijlocii. El notează că actuala ministră arată „verticalitate” și nu a fost complet asimilată de „mediul toxic al guvernului actual”.

În final, fostul lider al fermierilor face apel la prudență, dar își exprimă o doză de speranță: „Îi doresc doamnei ministre să înțeleagă cât mai rapid domeniul, să nu accepte influențele rechinilor din Cipru și să păstreze verticalitatea în fața unui sistem care a călcat în picioare agricultura”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.