Cripto-președintele: Trump a încasat sute de milioane din monede virtuale și licențe comerciale

Fostul președinte american Donald Trump a raportat venituri de peste 600 de milioane de dolari în 2024, provenind dintr-o gamă largă de afaceri, inclusiv criptomonede, cluburi de golf, licențiere de brand și imobiliare, potrivit unei declarații financiare publice depuse vineri și analizate de Reuters. Activele totale declarate de Trump se ridică la cel puțin 1,6 miliarde de dolari.

Documentul, semnat pe 13 iunie, oferă o imagine detaliată a imperiului său financiar, sugerând că perioada acoperită de raport ajunge până la sfârșitul lunii decembrie 2024. Deși Trump susține că și-a plasat afacerile într-un trust controlat de copiii săi, documentele arată că veniturile generate de acestea ajung, în cele din urmă, tot la el – o situație care a stârnit acuzații de conflict de interese.

O componentă semnificativă a veniturilor sale o reprezintă criptomonedele. Fostul președinte a declarat 57,35 milioane de dolari din vânzarea de tokenuri World Liberty și susține că deține 15,75 miliarde de tokenuri de guvernanță în cadrul acelei platforme. În plus, un meme coin lansat mai devreme în 2024 – $TRUMP – a generat venituri estimate la 320 de milioane de dolari, deși nu este clar cât din acești bani a ajuns în posesia directă a familiei Trump.

De asemenea, familia fostului președinte este implicată în minarea de bitcoin și în fonduri tranzacționate la bursă bazate pe active digitale, consolidându-și astfel prezența în sectorul cripto.

Pe lângă cripto, Trump a continuat să încaseze sume consistente din cluburile sale de golf de lux, din proiecte imobiliare și din licențierea numelui său în diverse inițiative comerciale. Veniturile din licențiere și branding au continuat să fie o sursă solidă, în special prin colaborări cu entități internaționale.

Unul dintre cei mai profitabili parteneri comerciali ai familiei a fost compania World Liberty Financial, de la care s-au încasat peste 400 de milioane de dolari în 2024.

Casa Albă nu a comentat imediat raportul. Însă implicarea activă a familiei Trump în domenii care ar putea fi influențate direct de politicile prezidențiale – cum ar fi reglementările în domeniul criptomonedelor – a stârnit critici din partea observatorilor independenți, care vorbesc despre o posibilă confuzie între interesele personale și funcția publică.

Declarația financiară funcționează ca un instantaneu al perioadei de tranziție în care familia Trump a început să se extindă rapid dincolo de imobiliare, folosind noua popularitate pentru a valorifica piețele emergente.

Raportul financiar nu acoperă, însă, potențialele venituri încasate în 2025, când proiectele cripto lansate sub brandul Trump ar putea atinge cifre și mai spectaculoase.

#crypto #miliardar #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.