Dispar școlile Moldovei! Peste 100 de instituții au fost închise în doar șase ani

Republica Moldova are tot mai puține instituții de învățământ, însă numărul elevilor și studenților este în creștere. La începutul anului de studii 2025/2026, în țară activau 1.270 de instituții de învățământ, cu 103 mai puține decât în anul de studii 2019/2020, arată publicația Biroului Național de Statistică.

În același timp, numărul total al elevilor și studenților a ajuns la 449,2 mii de persoane, cu peste 14 mai mult decât în urmă cu șase ani.

Cea mai mare reducere s-a înregistrat în învățământul primar și secundar general, unde numărul școlilor a scăzut de la 1 255 la 1 173. Și în învățământul superior continuă procesul de reorganizare: universitățile s-au redus de la 27 la doar 16, în urma reformelor și comasărilor.

Paradoxal, numărul studenților este în creștere. În anul de studii 2025/2026, universitățile din Republica Moldova au înregistrat 64,3 mii de studenți, cu aproape 6 000 mai mulți decât în 2019/2020 și cu 4 000 mai mulți decât în anul precedent, ceea ce reprezintă o creștere anuală de 6,8%.

Creșteri au fost înregistrate t și în învățământul profesional tehnic, unde numărul elevilor a urcat de la 43,5 mii la 50,2 mii, semn că tot mai mulți absolvenți aleg colegiile, școlile profesionale și centrele de excelență.

În schimb, numărul cadrelor didactice continuă să scadă. Dacă în anul de studii 2019/2020 activau 35,5 mii de profesori, în prezent sistemul are 32,8 mii de cadre didactice, cu aproape 2 700 mai puține. Reducerea este vizibilă atât în școli, cât și în universități.

Datele BNS mai arată că, la 10.000 de locuitori, revin acum 1.899 de elevi și studenți, față de 1.646 în anul de studii 2019/2020, ceea ce indică o creștere a gradului de cuprindere în sistemul educațional.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să importe mai mult decât reușește să exporte, iar dezechilibrul comercial a ajuns la 4,42 miliarde de euro în primele opt luni ale anului 2026. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, țara a importat mărfuri de aproape trei ori mai mult decât a vândut peste hotare, în timp ce deficitul balanței comerciale s-a majorat cu peste 250 de milioane de euro comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

În perioada ianuarie–august 2026, exporturile Republicii Moldova au însumat 2,24 miliarde de euro, în creștere cu 9,3%, în timp ce importurile au ajuns la 6,66 miliarde de euro, cu 7,1% mai mari decât în perioada similară din 2025.

Cu alte cuvinte, la fiecare 100 de euro cheltuiți pentru mărfurile aduse din străinătate, economia moldovenească a reușit să obțină din exporturi doar 33,6 euro. Restul de 66,4 euro reprezintă diferența dintre valoarea importurilor și cea a exporturilor.

Situația s-a deteriorat în luna august, când exporturile au coborât la 268,5 milioane de euro, în scădere cu 16,2% față de iulie și cu 6,1% comparativ cu august 2025. În schimb, importurile au constituit 817,5 milioane de euro, cu 7% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.

Astfel, numai în august, deficitul comercial a fost de 549 de milioane de euro, cu aproape 15% mai mare decât în august 2025.

O presiune asupra balanței comerciale vine din sectorul energetic. Petrolul și produsele petroliere reprezintă 10,2% din totalul importurilor, gazele și produsele industriale obținute din gaz dețin 9,5%, iar energia electrică încă 4,1%. Împreună, aceste trei categorii însumează 23,8% din importuri, echivalentul a aproximativ 1,59 miliarde de euro.

Mai mult, comparativ cu primele opt luni ale anului trecut, importurile de petrol și produse petroliere au crescut cu 26,8%, cele de gaze cu 10,4%, iar importurile de energie electrică au avansat cu 7,1%.

Datele BNS arată și o dependență comercială de câteva piețe. România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, fiind destinația a 29,9% din exporturile moldovenești și sursa a 22,9% din importuri. Pe locul al doilea în structura importurilor se află China, cu o pondere de 14,5%, urmată de Ucraina, cu 9,4%.

În același timp, Uniunea Europeană absoarbe două treimi din exporturile Republicii Moldova, respectiv 66,6%, și furnizează 53,6% din mărfurile importate. Comerțul cu statele UE a generat în primele opt luni un deficit de peste 2,07 miliarde de euro.

În structura exporturilor, cele mai importante categorii de mărfuri au fost semințele și fructele oleaginoase, cu o pondere de 15,6%, mașinile și aparatele electrice, cu 13,8%, cerealele și preparatele pe bază de cereale, cu 12,1%, și legumele și fructele, cu 10,8%.

Agricultura a contribuit la creșterea exporturilor. Livrările externe de cereale și preparate pe bază de cereale au crescut cu 48,8%, cele de semințe și fructe oleaginoase cu 21,4%, iar exporturile de legume și fructe au avansat cu 15,9%.

În schimb, exporturile de băuturi alcoolice și nealcoolice au scăzut cu 10,7%, cele de mașini și aparate electrice cu 6%, iar exporturile de energie electrică s-au redus cu 33,3%.

Totodată, o cincime din exporturile raportate de Republica Moldova nu reprezintă mărfuri autohtone, ci reexporturi. Din cele 2,24 miliarde de euro exportate, mărfurile produse în țară au reprezentat 1,79 miliarde de euro, iar reexporturile au însumat 444,1 milioane de euro.