Disperare la Saharna: Un fermier luptă pentru revigorarea bazinului de irigare, dar întâmpină blocaje instituționale

Bazinul de acumulare din satul Saharna, utilizat anterior pentru irigare, a ajuns într-o stare deplorabilă. Potrivit unui video postat de fermierul Victor Cibotari, acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Agenției Proprietăți Publice (APP) să i se dea în arendă terenul pentru a putea restabili bazinul, însă a fost refuzat.

”În doi ani am rugat Ministerul Agriculturii și APP să-mi dea acest teren pentru a reabilita și a mă folosi de bazin. Ministrul Bolea mi-a refuzat. Din bazin au fost furate și plăcile de beton”, a declarat fermierul.

Într-un răspuns pentru redacția REALITATEA, Ministerul Agriculturii a explicat că politicile sale sprijină fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI), conform Legii 171/2010 privind asociațiile utilizatorilor de apă pentru irigații.

Ministerul a subliniat că legea oferă un cadru legal pentru a transmite gratuit asociațiilor utilizatorilor de apă infrastructura de irigare publică, inclusiv gestionarea acesteia prin constituirea de asociații. Aceste asociații sunt forme de organizare a persoanelor fizice și juridice care utilizează apa pentru irigații, având scopul de a gestiona și întreține sistemul de irigare în interes public și al membrilor săi.

Referitor la solicitarea domnului Ciubotari, Ministerul a comunicat că bazinul de acumulare solicitat face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui singur agricultor, ci doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI. SCI „Saharna” include trei stații de pompare (SP-1c, SP-2 și SP-3), cu SP-2 servind atât la pomparea apei în bazinul de compensare al stației SP-3, cât și la livrarea acesteia în rețeaua de irigare. Suprafața terenurilor irigabile deservită de rețea este de circa 272 hectare.

Domnului Ciubotari i s-a recomandat să inițieze crearea unei Asociații a utilizatorilor de apă pentru irigații (AUAI), care ulterior poate solicita legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare. Ministerul a ghidat solicitantul să urmeze procedurile legale pentru o gestionare echitabilă și sustenabilă a resurselor.

Totodată, după crearea AUAI, se recomandă elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea acestuia către MAIA pentru a identifica investiții. Ministerul menționează că sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a SCI, inclusiv cu suportul Băncii Mondiale și Agenției Franceze de Dezvoltare, care vizează elaborarea studiilor de fezabilitate pentru alte sisteme de irigare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul de administrație al maib propune acționarilor aprobarea distribuirii dividendelor pentru anul 2025 în valoare de 3,88 lei pentru fiecare acțiune cu valoarea nominală de 2 lei.

Decizia urmează să fie examinată la Adunarea Generală Anuală a Acționarilor, programată pentru data de 25 iunie. Potrivit propunerii înaintate de conducerea băncii, suma totală destinată plății dividendelor se ridică la 401,9 milioane de lei, notează infotag.md.

În anul 2025, maib a înregistrat un profit net de 1,99 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 20,5% urmează să fie distribuită acționarilor sub formă de dividende, iar restul de 1,557 miliarde de lei va rămâne în bancă sub formă de profit nerepartizat și va fi inclus în capitalul instituției.

Banca a anunțat că data de înregistrare pentru stabilirea dreptului de a primi dividende este 25 iunie 2026. Astfel, acționarii care figurează în registrul acționarilor la această dată vor beneficia de plata dividendelor.

Rezultatele financiare ale băncii indică o îmbunătățire semnificativă a indicatorilor de performanță. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) a ajuns la 22,8% în 2025, comparativ cu 18% în anul precedent.

Totodată, portofoliul de credite al băncii a crescut cu 27,4% față de 2024, ajungând la aproximativ 6 miliarde de lei.

În același timp, indicatorul costuri-venituri s-a îmbunătățit semnificativ, coborând la 44,2%, față de 52,3% în anul anterior, pe fondul unei creșteri mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.