Doar 1 din 3 antreprenoare aplică pentru credit: lipsa garanțiilor și birocrația le țin departe de finanțare

Femeile conduc circa 34% dintre întreprinderile active din Republica Moldova, însă accesul lor la finanțare rămâne limitat de bariere structurale, lipsă de informații și proceduri complicate, arată studiul „Accesul femeilor antreprenoare la finanțare în Republica Moldova”, realizat de UN Women Moldova, pe un eșantion de 253 de antreprenoare.

Deși contribuția lor este semnificativă, generând 22,9% din cifra de afaceri totală și asigurând 26% din locurile de muncă din sectorul privat, majoritatea afacerilor conduse de femei sunt mici, iar 92% se încadrează în categoria microîntreprinderilor, ceea ce îngreunează accesul la credite.

Raportul arată că principala problemă apare chiar înainte de depunerea unei cereri: 64,2% dintre femei nu au aplicat niciodată pentru un credit bancar. Dintre cele care au aplicat, 38% au fost respinse, iar situația este similară și în cazul altor surse de finanțare.

Cel mai mare obstacol rămâne lipsa garanțiilor — 82,4% dintre respondente spun că nu dispun de capital propriu sau bunuri pentru cofinanțare. În același timp, 29,2% consideră procedurile prea birocratice, 28,1% nu cunosc programele existente, iar 21,5% nu știu cum să aplice.

Pe lângă acestea, timpul limitat complică și mai mult situația: 60,9% dintre antreprenoare petrec zilnic până la 4 ore pentru activități casnice, iar 36,4% au și responsabilități de îngrijire. Procesele de creditare, adesea lungi și birocratice, devin astfel greu de gestionat.

Studiul evidențiază și o schimbare de preferință: doar 22% ar alege un credit clasic, în timp ce aproape jumătate dintre femei preferă soluții mai rapide, cu mai puține garanții, chiar dacă sunt mai costisitoare. De asemenea, 97,2% ar opta pentru programe care combină finanțarea cu mentorat și suport practic.

Pentru viitor, granturile rămân cea mai dorită sursă de finanțare (86,8%), iar interesul pentru credite bancare scade la 26,3%. Totodată, dependența de împrumuturi informale este în scădere, semn că afacerile cresc și necesită resurse mai consistente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#femei antreprenoare #credite #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va crea, în premieră, rezerve strategice de carburanți, după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere. Autoritățile spun că măsura este necesară pentru ca țara să poată face față unor eventuale crize energetice, blocaje de import sau scumpiri provocate de tensiunile internaționale.

Proiectul, elaborat de Ministerul Energiei, prevede crearea unui sistem național de stocuri de urgență pentru benzină, motorină și alte produse petroliere. Astfel, statul va avea rezerve suficiente pentru a interveni rapid în cazul unor probleme majore de aprovizionare.

Potrivit documentului, Moldova va trebui să dețină stocuri echivalente cu minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, după modelul aplicat în Uniunea Europeană. Gestionarea rezervelor va fi făcută de o Entitate Centrală de Stocare, care urmează să fie creată sau desemnată de Guvern.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că proiectul vine într-un context internațional tot mai instabil, marcat de conflicte și tensiuni geopolitice care afectează piețele energetice.

„Evoluțiile geopolitice recente, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, au arătat încă o dată cât de fragilă poate fi stabilitatea piețelor internaționale de energie și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. În astfel de condiții, securitatea aprovizionării nu mai este o noțiune tehnică sau abstractă, ci se reflectă direct în prețurile de la pompă, în mobilitatea oamenilor și în funcționarea economiei de zi cu zi”, a declarat ministrul.

Autoritățile amintesc că Republica Moldova depinde aproape integral de importurile de carburanți, deoarece nu are producție proprie de țiței și nici rafinării. În aceste condiții, orice criză externă sau blocaj logistic poate afecta rapid piața internă și prețurile la pompă.

Modelul propus prevede împărțirea responsabilităților între stat și companiile petroliere. Jumătate din obligația de stocare va reveni Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate importatorilor de produse petroliere.

Implementarea sistemului va avea loc treptat, pe parcursul a opt ani, iar nivelul complet al rezervelor strategice urmează să fie atins până la 1 iulie 2034. Cel puțin jumătate dintre stocuri vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova, iar restul vor putea fi depozitate în alte state, în baza unor acorduri bilaterale.

Proiectul prevede și instituirea unei contribuții speciale pentru finanțarea rezervelor de urgență. În perioada de tranziție, aportul estimativ va fi de 0,48 lei pentru fiecare litru de benzină, motorină sau kerosen și pentru fiecare kilogram de GPL și păcură. Banii vor fi folosiți pentru achiziția combustibilului, depozitarea și administrarea rezervelor strategice.

În cazul unei crize, utilizarea stocurilor de urgență va fi decisă în cadrul mecanismului național de management al crizelor, pentru ca statul să poată interveni rapid și să evite probleme majore de aprovizionare.

#rezerve de combustibil #criza de petrol #Moldova