Doar 1 din 3 antreprenoare aplică pentru credit: lipsa garanțiilor și birocrația le țin departe de finanțare

Femeile conduc circa 34% dintre întreprinderile active din Republica Moldova, însă accesul lor la finanțare rămâne limitat de bariere structurale, lipsă de informații și proceduri complicate, arată studiul „Accesul femeilor antreprenoare la finanțare în Republica Moldova”, realizat de UN Women Moldova, pe un eșantion de 253 de antreprenoare.

Deși contribuția lor este semnificativă, generând 22,9% din cifra de afaceri totală și asigurând 26% din locurile de muncă din sectorul privat, majoritatea afacerilor conduse de femei sunt mici, iar 92% se încadrează în categoria microîntreprinderilor, ceea ce îngreunează accesul la credite.

Raportul arată că principala problemă apare chiar înainte de depunerea unei cereri: 64,2% dintre femei nu au aplicat niciodată pentru un credit bancar. Dintre cele care au aplicat, 38% au fost respinse, iar situația este similară și în cazul altor surse de finanțare.

Cel mai mare obstacol rămâne lipsa garanțiilor — 82,4% dintre respondente spun că nu dispun de capital propriu sau bunuri pentru cofinanțare. În același timp, 29,2% consideră procedurile prea birocratice, 28,1% nu cunosc programele existente, iar 21,5% nu știu cum să aplice.

Pe lângă acestea, timpul limitat complică și mai mult situația: 60,9% dintre antreprenoare petrec zilnic până la 4 ore pentru activități casnice, iar 36,4% au și responsabilități de îngrijire. Procesele de creditare, adesea lungi și birocratice, devin astfel greu de gestionat.

Studiul evidențiază și o schimbare de preferință: doar 22% ar alege un credit clasic, în timp ce aproape jumătate dintre femei preferă soluții mai rapide, cu mai puține garanții, chiar dacă sunt mai costisitoare. De asemenea, 97,2% ar opta pentru programe care combină finanțarea cu mentorat și suport practic.

Pentru viitor, granturile rămân cea mai dorită sursă de finanțare (86,8%), iar interesul pentru credite bancare scade la 26,3%. Totodată, dependența de împrumuturi informale este în scădere, semn că afacerile cresc și necesită resurse mai consistente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#femei antreprenoare #credite #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.