Cine ține Moldova pe datorie: FMI și UE controlează miliardele

Datoria externă brută a Republica Moldova a ajuns la 10,1 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, însă datele Banca Națională a Moldovei.

Cea mai mare parte a datoriei publice externe este concentrată în mâinile organizațiilor financiare internaționale. Fondul Monetar Internațional este principalul creditor al statului, cu o pondere de 27,1% din totalul datoriei publice externe, echivalentul a circa 1,27 miliarde de euro.

Pe locul doi se află Grupul Băncii Mondiale, care deține 26% din datorie, adică aproximativ 1,22 miliarde de euro. Urmează Comisia Europeană, cu o pondere de 15,2% (circa 715 milioane de euro), confirmând rolul tot mai mare al finanțărilor europene în structura datoriei Moldovei.

Alți creditori importanți sunt Banca Europeană pentru Investiții (10,3%) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (7,8%), ceea ce indică o concentrare majoră a finanțării în zona instituțiilor financiare internaționale și europene.

În total, peste 63% din datoria externă publică sub formă de împrumuturi este deținută de organizații internaționale și guverne străine, ceea ce reflectă orientarea Republicii Moldova către finanțarea externă concesională.

Pe lângă instituțiile internaționale, statul este finanțat și de parteneri bilaterali. Printre aceștia se remarcă Franța, Japonia și Canada, care au acordat împrumuturi directe Guvernului, în timp ce expunerea față de Federația Rusă este redusă și în scădere.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #FMI #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.