Dodon, despre tranzacția cu portul Giurgiulești: „Nu poate fi vandut fara acordul Guvernului. Poate fi anulată”

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a comentat achiziția portului Giurgiulești de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare contra sumei de doar 1000 de euro. În cadrul emisiunii săptămânale „Președintele Igor Dodon Răspunde”, din data de 4 iunie 2021.

„Portul Giurgiulești este un obiectiv strategic și dacă cineva va încerca să îl folosească în detrimentul intereselor statului, tranzacția poate fi anulată.” Acesta este comentariul lui Igor Dodon cu referire la informațiile apărute în presă, potrivit cărora portul Giurgiulești a fost vândut Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) cu 1000 de euro.

Dodon a subliniat că BERD este un partener important al Republicii Moldova și el speră că la efectuarea tranzacției au fost respectate toate normele legale.

“Dacă nu mă greșesc, în Legea cu privire la statutul portului Giurgiulești, este o lege specială, este indicat că nu poate fi vândut nici un obiectiv strategic, inclusiv portul Giurgiulești, fără acordul Guvernului. Trebuie de văzut dacă nu s-a încălcat legislația. Pământul de sub port este proprietatea statului și dacă cineva va încerca să folosească portul în detrimentul intereselor statului, orice tranzacție poate fi anulată și readus acest obiectiv să servească doar intereselor strategice ale Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon.

Bani.md a publicat recent un articol în care a prezentat documentul exclusiv ce ține de achiziția operatorului Portului Giurgiulești de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Potrivit acestuia, valoare tranzacției ar fi fost de doar 1000 de euro. Detalii.

#Giurgiulești #Dodon #Portul Giurgiulesti #BERD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.