Donald Trump despre bitcoin: „o înșelătorie împotriva dolarului”. De ce nu îi place fostului președinte moneda

Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu acordat Fox Business că bitcoinul este o „escrocherie care afectează valoarea dolarului”. Potrivit BBC, afirmația lui Trump vine în contextul în care El Salvador ar putea deveni prima țară din lume care ar putea adopta în mod oficial bitcoin ca mijloc legal de plată. Astfel, criptomoneda ar urma să fie folosită în paralel cu moneda oficială a țării, dolarul american.

„Bitcoinul seamănă cu o înșelătorie. Nu-mi place pentru că este o altă monedă care concurează împotriva dolarului”, a afirmat Donald Trump. Fostul președinte american a spus că în opinia sa dolarul ar trebui să fie moneda lumii.

„Nu cred că ar trebui să avem toate aceste criptomonede. Cred că ar trebui să le reglementeze foarte, foarte tare. În administraţia noastră a fost 6.000 de dolari şi mai puţin. Nu-mi place pentru că este o altă monedă care concurează împotriva dolarului. În esenţă, este o monedă care concurează cu dolarul. Vreau ca dolarul să fie moneda lumii. Asta am spus mereu”, a adăugat Trump în interviul de la Fox Business.

BBC consideră că afirmațiile sale au fost făcute în contextul în care El Salvador a anunțat că intenționează să adopte bitcoinul ca monedă legală de plată, alături de dolarul american, moneda oficială a acestei țări.

#inselatorie #parere #bitcoin #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.