Achiziționarea energiei electrice, în vizorul procurorilor. Detalii despre mersul investigațiilor

Procuratura Generală verifică legalitatea încheierii în anul 2008 a contractului de furnizare pentru Republica Moldova a energiei electrice din Ucraina.

Verificările au demarat pe 5 mai 2021, după ce Procurorul General, Alexandr Stoianoglo a anulat ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale pe acest caz, emisă în anul 2017 de PCCOCS.

Acțiunea survine ca urmare a apariției unor noi circumstanțe relevante, în prezent, Procuratura Generală fiind în proces de acumulare a probatoriului necesar în vederea dispunerii unei soluții legale pe caz.

Precizăm că, soluția dispusă ieri de Judecatoria Chisinau, sediul Ciocana, a fost emisă în contextul respectivei ordonanțe a Procurorului General de reluare a procesului penal.

Actualmente, investigațiile se desfasoară ”in rem”, fără a-i fi atribuit cuiva vreun statut procesual pe acest caz.

Notă: Orice persoană se prezumă a fi nevinovată până la pronunțarea unei decizii definitive şi irevocabile a instanței.

#Energie electrică #Procuratura Generala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional anticipează o încetinire accentuată a economiei Republicii Moldova în 2026, în contextul noilor șocuri energetice și al tensiunilor geopolitice. Potrivit acordului la nivel de experți privind noul program pe 36 de luni susținut prin Instrumentul de coordonare a politicilor (PCI), creșterea economică ar urma să coboare la 1,5% în acest an, față de 2,4% în 2025.

Una dintre cele mai importante concluzii din document este accelerarea inflației. FMI estimează că rata medie anuală a inflației va ajunge la 8,1% în 2026, după ce anul trecut a fost de 7,8%, iar la începutul anului revenise în intervalul-țintă al BNM. Instituția leagă noua presiune inflaționistă de efectele războiului din Orientul Mijlociu și de costurile energetice mai mari.

Un alt detaliu important din raport este creșterea puternică a deficitului contului curent, estimat la 22,1% din PIB — un indicator care reflectă diferența dintre intrările și ieșirile de bani din economie. Un asemenea nivel indică o dependență mai mare de finanțarea externă.

FMI avertizează că presiunile nu se vor opri doar la energie. Instituția menționează riscuri legate de perturbarea piețelor de îngrășăminte și combustibil, ceea ce poate afecta inclusiv agricultura — sector care a contribuit semnificativ la revenirea economiei în 2025.

Raportul mai arată că autoritățile și-au asumat reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3,5% din PIB până în anul 2029. Pentru atingerea acestui obiectiv, sunt planificate reforme fiscale, inclusiv extinderea bazei TVA, simplificarea sistemului de impozitare și îmbunătățirea administrării veniturilor.