Două zile de forum ONG cu discuţii şi soluţii pentru societatea civilă din R. Moldova, în contextul aderării la UE

Timp de două zile, la Chișinău s-a desfășurat Forumul ONG 2024, care a reunit peste 200 de organizații non-guvernamentale, reprezentanți ai autorităților publice, parteneri de dezvoltare, experți internaționali și membri ai comunității. Tema actualei ediții, „Societatea civilă pentru integrare europeană”, a fost în centrul atenției, subliniind importanța participării active a societății civile în procesul de negocieri privind aderarea Republicii Moldova la UE.

„În sfârșit putem să celebrăm, să vorbim despre rezultatele noastre, fiindcă dacă nu o să o facem noi, nu o va face nimeni și nimeni nu o să vorbească în numele nostru. Eu cred că forumul ONG este și despre asta, despre a celebra rezultatele societății civile.

Janis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova, a subliniat importanța implicării societății civile în realizarea obiectivului strategic național de integrare europeană

„Societatea civilă a fost și este partenerul nostru de încredere în acest parcurs. De aceea, noi vom susține în continuare dezvoltarea și capacitarea societății civile ca să sprijine autoritățile în realizarea reformelor necesare pentru a deveni stat membru al comunității europene”, susţine Jānis Mazeiks, șeful Delegației Uniunii Europene în Moldova.

„Sunteți forța motrice pentru schimbări în țările voastre. Vă puteți împinge guvernele, vă puteți convinge concetățenii în orașele în care lucrați. Așa că este foarte importantă munca pe care o faceți. Așadar, în primul rând, vreau să vă mulțumesc tuturor pentru dedicare, pentru angajament, pentru ceea ce faceți în condiții uneori foarte dificile”, afirmă Verena Zell, șefa Cooperării pentru Dezvoltare, Ambasada Germaniei.

Pe parcursul celor două zile, participanții au discutat despre implicarea societății civile în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar și soluțiile, inițiativele de impact în diverse direcții ale sectorului asociativ, unde au fost prezentate studii de caz și bune practici din regiune.

„Avem nevoie de implicarea societății civile, pentru că nu vrem să se regăsească în legislație doar o perspectivă, perspectiva guvernului. Este foarte importantă expertiza pe care o oferă societatea civilă, pe fiecare capitol de negociere. De aceea vă încurajăm în continuare să fiți active”, a declarat Rodica Jereghi, șefă adjunctă a Biroului de Integrare Europeană.

De asemenea, în cadrul forumului au fost discutate oportunitățile financiare europene pentru ONG-urile din țara noastră și strategiile de dezvoltare sustenabilă a societății civile.

„Vorbim despre actele normative care stau la baza dezvoltării societății civile. Sigur că este noul program adoptat în 2024, programul pentru dezvoltarea organizațiilor societății civile. Noi ținem să-l implementăm bine, monitorizăm fiecare acțiune și nu vrem să se repete istoriile de anii trecuți cu strategiile care au fost lăsate baltă la jumătate de drum. Abordarea este serioasă, pot să vă asigur de acest lucru”, afirmă Ana Calinici, secretară de stat a Guvernului.

Forumul ONG 2024 a fost organizat de către Consiliul ONG și Centrul CONTACT, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Ministerului Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ) și al Uniunii Europene.

#2024 #ONG #forum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.